El sugerează că dacă ţările menţionate vor intra în insolvenţă, atunci următoarele pe listă care ar trebui să se pregătească de aceeaşi soartă sunt Franţa, Marea Britanie, Germania şi SUA.

"Recesiunea din zona euro se adânceşte rapid, făcând ca toate planurile de salvare să fie născute moarte, fiindcă PIB-ul în cădere liberă face nesustenabile ponderile în PIB ale datoriei", scrie Roubini pe Twitter, afirmând că e nevoie de reîntoarcerea la creştere economică şi de politici de stimulare a creşterii şi a competitivităţii pentru ca ţările cu probleme să-şi poată reduce datoria.

Un argument al lui Roubini că urmează recesiune în zona euro e legat de indicele comenzilor noi din industrie din Germania, care a scăzut peste aşteptări, din cauza unei reduceri cu 12,1% a comenzilor noi venite din zona euro.

Un alt argument este că în Spania, recesiunea s-a transformat deja în depresiune, având în vedere ultimele date privind indicele comenzilor noi din sectorul serviciilor, care a ajuns la cel mai redus nivel din iulie 2009 încoace, indicând apropierea unei recesiuni în ultimul trimestru al anului, având în vedere ponderea mare a serviciilor în economia spaniolă.

Roubini apreciază totuşi măsura luată de noul preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, de a reduce rata dobânzii de referinţă de la 1,50% la 1,25%, spre a încuraja creşterea economică, deşi spune şi despre această decizie că "era mai bine dacă dobânda se reducea nu cu 0,25%, ci la 0,25%".

În context, Roubini a comentat şi recenta criză politică din Grecia, deplângând ipocrizia principalului partid de opoziţie, conservatorii de la Noua Democraţie conduşi de Antonis Samaras, care au făcut orice efort posibil în ultima vreme să dea jos guvernul Papandreou şi au cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou.

"Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul", afirmă Roubini. "Corupţii care au umflat deficitul bugetar la 15% din PIB şi au minţit cu neruşinare în privinţa lui vor să conducă iarăşi guvernul", explică el.

Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionaţi de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

Samaras a refuzat constant să negocieze cu Papandreou formarea unui guvern de uniune naţională care să salveze ţara şi să pună în aplicare programul negociat cu UE-FMI de reducere a datoriei. Inclusiv după ce guvernul Papandreou a obţinut, vineri noaptea, votul de încredere al parlamentului şi a început discuţii pentru noul guvern de coaliţie, Samaras a refuzat să colaboreze cu Papandreou şi a continuat să ceară alegeri anticipate, ignorând consecinţele convocării lor în plină criză a economiei elene şi a zonei euro.