Gabriela Şi Ovidiu Cojocaru, fon­da­tori, Fermele Cojocaru, producător de lac­tate de capră sub brandul Berenza Naturalis, propun o soluţie inspirată din SUA pentru a creşte finanţarea fermelor mici şi mijlocii: un sistem similar Farmer Mac, instituţie susţi­nută de guvernul fe­deral american dedicată finanţării secto­rului agricol şi rural. 

„Integrarea unui model inspirat din Farmer Mac, conectat la mecanismele de fi­nanţare ale Bursei de Valori Bucureşti, poate deveni un pilon strategic pentru revitalizarea agriculturii româneşti. Acest sistem nu ar înlocui programele actuale, ci ar completa iniţiativele existente, oferind fer­mierilor acces mai uşor la capital, iar e­co­nomiei rurale un cadru solid pentru creş­tere sustenabilă. Este momentul să acţio­năm pentru a pune agricultura românească pe harta pieţelor globale şi pentru a-i oferi fermierului român un sprijin real, adaptat vremurilor moderne“, spune Gabriela Cojocaru, cofondator al companiei Fermele Cojocaru.

Familia Cojocaru a început în 2011 să crească capre din rasa Saanen, apoi Alpina Franceză şi Toggenburg, iar în prezent a ajuns la peste 200 de capete de animale şi face produse artizanale de nişă din lapte de capră, precum brânză Tomme, Caciotta sau fromages frais, pe care le vinde sub brandul Berenza Naturalis.

Ovidiu Cojocaru a spus că de multe ori s-au gândit să acceseze fonduri europene, dar „asta înseamnă să mişti o maşinărie foarte grea, să intri într-un labirint de pro­ble­me, să ai anumite impuneri, să faci anu­mite sacrificii şi să ai foarte mulţi bani ori asta nu înseamnă ajutor“ şi crede că e ne­vo­ie de sprijin din par­tea statului pentru afa­ce­rile mici şi mijlocii. Astfel, modelul ameri­can al Farmer Mac (Fe­deral Agricultural Mortgage Corpora­tion) poa­te fi o sursă de inspiraţie pentru România. Farmer Mac este o instituţie financiară din Statele Unite, susţinută de guvernul federal ame­rican, înfiinţată în 1988 cu scopul de a sprijini fermierii, producătorii agricoli, comunităţile rurale şi instituţiile financiare care oferă credite agricole. Diferenţa faţă de alte instituţii financiare constă în faptul că Farmer Mac este dedicată exclusiv sectorului agricol şi rural. Spre comparaţie, mai există Fannie Mae sau Freddie Mac, care se concentrează pe piaţa rezidenţială.

Farmer Mac sprijină fermierii prin ga­ran­tarea împrumuturilor oferite de bănci, re­ducând astfel riscul pentru bănci şi îmbu­nă­tăţind accesul la credite mai avantajoase. De exemplu, un fermier care doreşte să cum­pere 100 de hectare cu un credit de 1 mi­lion de dolari are o dobândă redusă la 5% (faţă de 6,5% standard), datorită garanţiei oferite de Farmer Mac. În plus, durata ex­tinsă de ram­bursare, de 20 de ani, îi permi­te să plătească rate mai mici şi să investeas­că diferenţa în utilaje sau alte îmbunătăţiri. 

Pe termen lung, perioada extinsă îi asigură profituri de pe terenul achiziţionat înainte de a finaliza plata integrală a creditului, op­ti­mi­zându-şi fluxu­rile de bani şi menţinând ferma sustenabilă. Apoi, ajută băncile lo­cale şi alte instituţii fi­nanciare să-şi menţină lichiditatea şi să acor­de credite pe termen lung pentru proiecte agricole.

De ce România are nevoie de un astfel de sistem?

„Dobânzile ridicate şi durata scurtă a cre­ditelor limitează investiţiile fermierilor. Apoi, lipsa unui sistem de garanţii naţional efi­ciente creşte riscul pentru bănci, descura­jându-le să ofere finanţare accesibilă. De ase­menea, vulnerabilitatea agriculturii la schim­bările climatice impune investiţii urgente în irigaţii şi tehnologii adaptative“, a spus Gabriela Cojocaru.

Prin acest mecanism, fermierii români ar primi credite mai ieftine şi mai accesibile pentru achiziţia de terenuri agricole şi infrastructură. Apoi, au stabilitate financiară prin reducerea riscurilor asociate volatilităţii pieţei şi posibilitatea de a planifica şi implementa proiecte pe termen lung.

Astfel, Cojocaru crede că România ar trebui să facă un prim pas şi să creeze o instituţie public-privată care să colaboreze cu băncile comerciale, cooperativele agricole şi fermierii, după aceea să ofere garanţii pentru credite agricole şi prelungirea termenelor de finanţare la 15-20 de ani, stimulente pentru băncile care oferă credite în agricultură. Următorii paşi ar fi crearea de programe pentru a învăţa fermierii să acceseze şi să utilizeze creditele în mod eficient.

În prezent, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) oferă garanţii de stat pentru împrumuturi destinate agricultu­rii, acoperind o parte din riscurile de credit pentru bănci. Băncile comerciale, precum Banca Transilvania, oferă credite agricole cu garanţii parţiale din partea statului.

Farmer Mac achiziţionează credite agri­cole de la instituţii financiare locale (bănci, cooperative de credit, companii de asigurări). Aceste credite sunt transformate în titluri ga­rantate de împrumuturi (securitizate) şi vân­dute pe piaţa financiară, oferind lichiditate in­stituţiilor financiare. În modelul Farmer Mac, garanţiile nu acoperă doar creditele pen­tru te­renuri, ci şi pentru echipamente, mo­derni­za­re şi irigaţii. Garanţiile existente în Româ­nia sunt limitate ca domeniu de aplicare şi se concentrează pe riscurile creditelor mari.

„Farmer Mac achiziţionează împrumu­turi agricole de la bănci şi le securitizează (grupează într-un pachet financiar vândut pe piaţa de capital). Acest mecanism eliberează lichidităţi pentru bănci, stimulând acordarea de noi credite. În România, nu există încă un astfel de mecanism extins pentru lichidizarea portofoliilor de credite agricole“, a explicat Gabriela Cojocaru.

Totodată, modelul Farmer Mac reduce birocraţia şi oferă finanţare directă prin instituţii financiare partenere. În România, fermierii spun că accesul la credite este dificil, în special pentru fermele mici şi medii, din cauza cerinţelor stricte de eligibilitate şi a lipsei de educaţie financiară. „Farmer Mac oferă împrumuturi cu termene de rambursare mai lungi (20-30 de ani), ceea ce permite fermierilor să investească în proiecte mari şi să-şi amortizeze costurile în mod sustenabil. În România, majoritatea creditelor agricole au termene mai scurte, între 5 şi 15 ani.“

De asemenea, în perioade de criză economică sau secetă, Farmer Mac oferă bani pentru a menţine sustenabilitatea fermelor. În schimb, în România, abia din acest an s-a discutat despre un fond prin care să fie reţinut 3% din subvenţie şi păstrat pentru anii dificili.

Mai mult, modelul inspirat din Farmer Mac, poate include şi Bursa de Valori Bucureşti, spune Gabriela Cojocaru. „Deşi România dispune de mecanisme de sprijin pentru agricultori, un sistem inspirat de Farmer Mac ar extinde accesul la finanţare, ar creşte lichiditatea pieţei financiare agricole şi ar stimula dezvoltarea infrastructurii rurale printr-o integrare mai profundă cu piaţa de capital, în special Bursa de Valori Bucureşti (BVB).“

Totodată, garanţiile şi creditele agricole oferite de instituţiile financiare ar putea fi grupate şi transformate în instrumente financiare tranzacţionabile pe Bursa de Valori Bucureşti. „Acest mecanism ar atrage investitori locali şi internaţionali, generând lichiditate suplimentară pentru instituţiile financiare şi fermieri. Prin intermediul BVB, fermierii sau cooperativele agricole ar putea accesa capital prin emiterea de obligaţiuni agricole sau alte instrumente financiare dedicate“, crede Gabriela Cojocaru. Investitorii ar avea parte de instrumente diversificate, iar fermierii de finanţare mai ieftină şi mai flexibilă.

„Fondurile atrase prin mecanismele financiare derulate pe BVB ar putea fi canalizate către proiecte de infrastructură critică, precum irigaţii, silozuri sau facilităţi de procesare. Listarea obligaţiunilor agricole şi securitizarea creditelor pe BVB ar aduce o mai mare transparenţă în gestionarea fondurilor, crescând încrederea investitorilor şi reducând costurile de finanţare pentru sectorul agricol“, a mai spus ea.

Mai mulţi bancheri au spus recent că expunerea bancară pe agricultură ar putea ajunge la 70 de miliarde de lei, dublu faţă de soldul actual al creditelor, dar fermierii susţin că încă întâmpină dificultăţi în accesarea finanţării şi cer credite pe termen lung, de minimum 20 de ani, pentru a putea amortiza costurile ridicate, cum ar fi achiziţionarea unui hectar de teren agricol. O perioadă atât de lungă le-ar permite fermierilor să îşi stabilizeze afacerea şi să obţină profit înainte de rambursarea împrumuturilor.