Ce tipuri de medicamente ies de pe porţile fabricilor din România? Top 10 jucători au o cotă de piaţă de 91% din producţia locală ca volum
Cele mai mari zece fabrici locale de medicamente după volum au produs în total 184 milioane de unităţi în perioada ianuarie-august, având în total o cotă de piaţă de peste 91% din producţia locală de medicamente, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Cegedim – Pharma & Hospital Report.
Primele zece companii după volum au produs 184 mil. de unităţi de medicamente în primele opt luni din 2020, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Cegedim.
Cele mai mari zece fabrici locale de medicamente după volum au produs în total 184 milioane de unităţi în perioada ianuarie-august, având în total o cotă de piaţă de peste 91% din producţia locală de medicamente, potrivit calculelor ZF pe baza datelor Cegedim – Pharma & Hospital Report.
Toate fabricile de medicamente din top 10 produc forme orale solide, adică tablete, comprimate sau drajeuri. Alte tipuri de medicamente care sunt produse local sunt formele oral lichide, adică siropuri, soluţii interne, dar şi preparate topice, creme, geluri, spray.
Cele mai multe medicamente în primele opt luni din an le-a produs Terapia Cluj, care este şi cel mai mare producător local de medicamente după vânzări. Aproape 52 milioane de unităţi de medicamente au ieşit de pe porţile fabricii din Cluj în primele opt luni din an, compania deţinând o cotă de piaţă de 25%, din datele Cegedim. Astfel, unul din patru medicamente vândute în perioada menţionată au fost produse la Terapia.
Al doilea producător local după volume este Zentiva, cu 29 milioane de unităţi vândute în perioada menţionată. Zentiva Bucureşti produce de asemenea forme orale solide, dar şi forme oral lichide şi preparate injectabile. Zentiva are o cotă de piaţă de 14% la volume.
Pe locul al treilea în clasamentul celor mai mari fabrici de medicamente după volum este Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc. Din fabrica Antibiotice au ieşit 27,8 milioane de unităţi de medicamente în primele opt luni din an, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de 13,8%, din datele Cegedim.
Antibiotice Iaşi produce forme orale solide (comprimate, capsule, drajeuri), preparate injectabile (soluţii injectabile, pulberi injectabile, pulberi liofilizate), preparate topice (creme, geluri, unguente, unguente oftalmice, ovule, supozitoare).
Lipsa investiţiilor în fabrici noi se resimte în pandemie
Pandemia de COVID-19 a pus presiune pe industria producătoare de medicamente, în contextul în care în ultimii ani nu au fost investiţii majore în capacităţi noi de producţie.
Astfel, în contextul în care Ungaria a anunţat că a început producţia de Remdesivir, un medicament folosit în tratarea formelor grave de COVID-19, reprezentanţii celor mai mari producători de medicamente din România au anunţat că nu există în acest moment capacitate de producţie pentru forma injectabilă a medicamentului.
De altfel, nici în fabrica locală din Târgu-Mureş a producătorului ungar Gedeon Richter, care a început să fabrice Remdesivir în Ungaria, nu poate fi fabricat medicamentul pentru că nu există linie de producţie specializată.
Discuţii pentru o colaborare cu producătorul american Gilead, cel care deţine patentul pentru medicamentul Remdesivir, şi Antibiotice Iaţi au existat încă din luna iunie.
România mai are puţine fabrici care produc local medicamente, în piaţă activând circa 120 de firme care au ca domeniu de activitate fabricarea produselor farmaceutice (CAEN 2120). Aceste companii generează afaceri totale de peste 2,5 miliarde de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro