Scăderea ratei natalităţii a dus la criza gravă prin care trece astăzi Hong Kong. Oraşul, cu statut special, a ajuns la cea mai scăzută rată de fertilitate din lume, ceea ce îi ameninţă viitorul economic şi îi îngrijorează pe liderii săi.

În urmă cu cinci ani, rata de fertilitate scăzuse deja la 1,3 copii pe femeie, cu mult sub nivelul de 2,1 necesar pentru ca o populaţie să rămână stabilă. În prezent, aceasta se situează la 0,8 copii pe femeie. Probleme similare au şi Taiwanul, Coreea de Sud şi Singapore.

Numărul naşterilor în Hong Kong a scăzut de la aproximativ 53.000 în 2019 la 43.000 în 2020, apoi la 37.000 în 2021 şi la doar 32.000 în 2022, o scădere de aproape 40% în patru ani. În ultimele douăsprezece luni, cele aproximativ 54.000 de decese au fost compensate doar de 32.000 de naşteri, ceea ce reprezintă un deficit net de 22.000 de fiinţe umane, în ciuda faptului că locuitorii din Hong Kong au o speranţă de viaţă ridicată.

Populaţia din Regiunea Administrativă Specială deţine un alt record demografic: cel al celei mai mari speranţe de viaţă de pe planetă, cu o medie de 85,5 ani.

Concordanţa dintre puţini copii şi vârstnici foarte longevivi determină, bineînţeles, creşterea rapidă a vârstei medii: în 1991 era de 32 de ani, iar acum este de aproape 50 de ani. Iar până în 2050, cel puţin patru din zece persoane vor avea peste 65 de ani.

Cauzele acestei crize sunt identice cu cele întâlnite în alte ţări dezvoltate care se confruntă cu o provocare similară: stresul ambiental, anxietatea cu privire la viitor, perioadele mai lungi de studii, căsătorii mai puţine şi mai târzii, creşterea ratei divorţurilor etc.

Multe cupluri din Hong Kong suferă, de asemenea, de o lipsă acută de intimitate în casele lor şi continuă să trăiască separat pentru perioade lungi de timp, fiecare rămânând cu familia sa şi întâlnindu-se ocazional. Criza locuiţelor, ce ajung la preţuri uriaşe pentru spaţii mici, face tranziţia de la casa părintească la propria casă foarte dificilă.