Acapararea post-pandemică a forţei de muncă şi normele stricte de protecţie a angajaţilor maschează schimbări îngrijorătoare pe piaţa germană a locurilor de muncă bine plătite din industria prelucrătoare, scrie FT. 

După ce a atins un minim istoric de 4,9% în primăvara anului 2019, rata şomajului în cea mai mare economie din zona euro a crescut la 6%, conform cifrelor Biroului Federal al Muncii.

Deşi această rată este încă sub media zonei euro - şi mai puţin de jumătate din ratele înregistrate la începutul secolului XXI - economiştii şi avocaţii consideră că starea pieţei forţei de muncă este mai gravă decât sugerează cifra principală.

Aceştia avertizează că cifrele maschează o scădere a locurilor de muncă înalt calificate şi bine plătite din industria prelucrătoare, iar problemele vor continua, deoarece giganţii industriali se luptă să facă faţă preţurilor ridicate la energie, exporturilor slabe şi schimbărilor tehnologice.

Piaţa forţei de muncă a ţării, cândva înfloritoare, suferă de o „moarte prin o mie de tăieturi”, a declarat Carsten Brzeski, economist şef la banca olandeză ING, adăugând că „politicienii şi publicul larg nu au înţeles încă”.

În timp ce Germania continuă să creeze numeroase locuri de muncă prost plătite, industria auto vitală a ţării, în valoare de 564 miliarde EUR, se străduieşte să supravieţuiască trecerii la maşinile cu baterii, care nu necesită la fel de multă inginerie complexă - sau forţă de muncă - ca cele alimentate cu benzină.

Luni, directorul general al VW, Oliver Blume, a anunţat că intenţionează să renunţe la promisiunea companiei de a nu reduce numărul de locuri de muncă până în 2029. De asemenea, se iau în considerare închideri de fabrici în Germania, lucru care nu s-a mai întâmplat în istoria de 87 de ani a companiei.

Ocuparea forţei de muncă în sectorul auto a atins apogeul în 2018 şi a scăzut cu 6,5 % anul trecut, ajungând la 780 000 de lucrători. Este probabil să scadă şi mai mult, deoarece concurenţa mărcilor străine de vehicule electrice provoacă Volkswagen, Mercedes-Benz şi BMW.

Reţeaua de furnizori autohtoni a producătorilor auto a fost puternic afectată. Un sondaj realizat în august de Horváth, o firmă de consultanţă, pe 50 dintre aceştia a arătat că 60 % dintre aceştia intenţionează să îşi reducă forţa de muncă din Germania în următorii cinci ani.

Continental, al treilea furnizor ca mărime din Germania, cu venituri anuale de 41,4 miliarde de euro, a decis să renunţe la sectorul pieselor auto şi să se concentreze pe anvelope. Continental desfiinţează mii de locuri de muncă pe măsură ce se pregăteşte să se desprindă de unitatea sa de senzori şi sisteme de frânare.

În alte sectoare, companii mari precum SAP, Miele şi Bayer au anunţat până acum peste 55 000 de reduceri de personal în acest an, potrivit unui calcul al Financial Times - deşi unele dintre acestea sunt în afara Germaniei. Alţi giganţi industriali, precum Thyssenkrupp şi BASF, negociază cu sindicatele în vederea unui număr încă nedeclarat de concedieri.

Bernd Fitzenberger, directorul Institutului pentru cercetarea ocupării forţei de muncă, IAB, a descris situaţia de pe piaţa forţei de muncă din Germania ca fiind „foarte îngrijorătoare”.

„Unele companii blue-chips au început să pună sub semnul întrebării întreprinderi [din Germania] care au fost mult timp de mare succes”, a declarat Fitzenberger.

Ulrich Sittard, partener la firma de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer, care consiliază unele dintre cele mai mari companii din ţară în ceea ce priveşte reducerea personalului, a declarat că activitatea sa legată de concedieri s-a dublat în ultimii doi ani.

„Percepţia mea este că reducerea locurilor de muncă în rândul blue-chips-urilor germane a crescut la cel mai înalt nivel de la criza financiară”.