Decizia emisă joi de CEJ a fost luată după ce o companie americană, International Stem Cell Corporation (ISCO.PK), a sesizat justiţia din Marea Britanie, cerându-i să se pronunţe în privinţa dreptului de patentare a unor procese ştiinţifice care implică folosirea unor celule extrase din ovule umane, informează Reuters.

Cazul în sine este unul foarte important, întrucât, în urmă cu trei ani, CEJ a decis că studiile cu celule suşă pe bază de embrioni umani nu pot fi patentate. Decizia a fost condamnată la acea vreme de mulţi oameni de ştiinţă, care au spus că reprezintă "o lovitură devastatoare" dată programelor de cercetare medicală din Europa.

Ca urmare a acelei decizii din 2011, Biroul pentru patente şi mărci din Marea Britanie a respins cererile de obţinere a unor patente formulate de compania ISCO.PK, care îşi are sediul general în California.

Deşi terapiile cu celule suşă se află încă în stadii experimentale, oamenii de ştiinţă consideră că acestea au potenţialul de a trata o gamă diversă de boli, de la maladia Parkinson şi până la orbire. Însă regulile extrem de rigide care reglementează procedura de obţinere a patentelor ar putea îngreuna comercializarea lor.

Cu toate acestea, compania International Stem Cell foloseşte proceduri bazate pe ovule umane nefecundate, iar CEJ a decis că astfel de ovule ar putea fi excluse din interdicţia emisă asupra patentelor ce vizează celulele suşă derivate din embrioni, dacă autorii lor vor putea să dovedească faptul că ele nu pot să se dezvolte în fiinţe umane.

"Simplul fapt că ovocitele umane activate prin partenogeneză încep un proces de dezvoltare nu este suficient pentru a fi considerate un «embrion uman»", a decis CEJ. Partenogeneza reprezintă procesul de dezvoltare a unui organism dintr-un ovul nefecundat.

CEJ spune că justiţia britanică este aceea care va trebui să stabilească dacă acelor celule specifice folosite de compania americană le lipseşte capacitatea de a se dezvolta în fiinţe umane şi să îndeplinească astfel criteriile de obţinere a patentului.

Celule suşă partenogenetice ale firmei americane se află într-o stare de predezvoltare clinică şi ar putea fi utilizate pentru tratarea unor boli oculare severe, a unor afecţiuni ale sistemului nervos şi unor boli hepatice.

Cercetările cu celule suşă au generat în ultimii ani numeroase controverse. Criticii lor spun că folosirea de celule suşă extrase din embrioni reprezintă o practică lipsită de etică, întrucât obţinerea acelor celule implică distrugerea embrionilor, care reprezintă la rândul lor "resturi" rămase după încheierea unor tratamente executate în clinicile de fertilizare.

Oamenii de ştiinţă spun că aceste cercetări sunt justificate, deoarece celulele suşă embrionare pe care ei le folosesc sunt linii de celule derivate din surplusul original de ovule, care pot fi păstrate pe termen nedefinit. Deşi celulele suşă adulte fac la rândul lor obiectul unor studii ce vizează dezvoltarea unor tratamente potenţiale, ele sunt mai puţin flexibile decât celulele suşă embrionare.