Fostul presedinte american John Fitzgerald Kennedy spunea ca isi datoreaza succesul la doua organizatii: universitatea Harvard, pentru educatia formala, si Junior Chamber International, pentru educatia non-formala, pentru deprinderea de a lucra cu oamenii si de a-i conduce spre o viziune comuna.

Organizatiile nonguvernamentale pentru tineri si studenti, ca aceea din care a facut parte Kennedy, au acum sute de mii de membri in lume si devin din ce in ce mai active si in Romania. Iar pe unii, modelul american de pregatire de timpuriu pentru o cariera de conducator pare sa-i atraga, in timp ce pentru altii, activitatea in asemenea organizatii conteaza ca un fel de simulator al vietii intr-o companie, ca un mod de a obtine experienta atat de ceruta de angajatori. De cele mai multe ori, activitatile la care participa cer abilitati necesare in business - comunicare, lucru in echipa, lucru cu deadline-uri, interactiune cu clienti. "Uneori aceste asociatii chiar sunt structurate ca o companie, iar studentii au roluri similare celor din companii si chiar functii structurate ierarhic", spune Madalina Didea, managing partner, Hart Human Resource Consulting.

In Romania, primele asociatii studentesti au aparut imediat dupa Revolutie, dar o activitate intensa au inceput sa aiba dupa 2000, cand au devenit mai vizibile si au fost luate in seama mai mult, atat de catre potentialii membri, de companiile partenere, dar si de societate in general. Numarul lor a crescut si proiectele lor au crescut ca amploare si vizibilitate; mai toate au ca scop general ghidarea si orientarea profesionala a tinerilor.

Organizatiile sunt organizate ierarhic si au filiale locale in orasele importante din tara. De regula, conducerea se schimba in fiecare an, pentru a oferi tuturor sansa de a fi in postura de sefi si de a-si asuma responsabilitati. In acelasi timp, selectia membrilor este riguroasa. In cazul AIESEC Romania (filiala locala a celei mai mari organizatii studentesti din lume), un viitor membru trebuie sa treaca prin mai multe interviuri, unul de grup si doua individuale, unde sunt evaluati de catre membri cu vechime ai AIESEC si de reprezentanti ai companiilor participante (de multe ori, fosti membri ai organizatiei). Daca primul interviu individual a fost trecut, tanarul trebuie sa treaca cu bine perioada de proba de o luna, timp in care este implicat in diverse proiecte si trebuie sa duca la bun sfarsit anumite sarcini. "Avem doua perioade de recrutari, primavara si toamna si, de regula, sunt in total in jur de 500 de cereri. De exemplu, la organizatia Bucuresti, din 100 de membri recrutati, 60 trec de al doilea interviu individual", explica Darius Vezeteu, vicepresedinte responsabil cu comunicarea al AIESEC Romania.

In general, organizatiile de tineri au doua surse de baza de finantare – cotizatiile membrilor si sponsorizarile din partea companiilor partenere. La AIESEC, bugetul anual din sponsorizari depaseste 100.000 de euro, iar finantarile de la companiile partenere sunt contractate pe fiecare proiect sponsorizat, depinzand de amploarea proiectului. La Junior Chamber International, finantarea se asigura din cotizatiile membrilor, fiecare organizatie locala din tara avand un buget anual undeva sub 5.000 de euro, din care o parte se trimite la JCI Romania, care la randul sau varsa o parte catre JCI International.

Pentru unii, eforturile de a deveni membri merita. "Asociatiile acestea reprezinta o platforma de formare a viitorilor angajati si o pepiniera de recrutare de talente. Inseamna desigur si timp implicat in actiuni de formare a tinerilor, de informare, dar cred ca merita. Programele de internship si de training din ce in ce mai multe si mai bine conturate cred ca sunt o masura a acestui lucru", comenteaza Madalina Didea.

Iar proiectele de voluntariat la care participa tinerii au inceput sa fie considerate de companii experienta de munca. In acelasi timp, spune Didea, in contextul in care companiile sunt preocupate de responsabilitatea sociala, este important sa recruteze talente cu acelasi set de valori, iar implicarea in actiuni de voluntariat, mai ales in anumite sectoare de activitate (promovata intens de unele din organizatiile studentesti), poate fi un atu pentru viitorii angajati.

Pentru tineri, cel mai tarziu dupa patru-cinci ani apar si rezultatele palpabile. Multi dintre ei sunt angajati de companiile partenere, care ii cunosc deja pentru ca au lucrat deja la diverse proiecte de voluntariat (daca nu sunt deja angajati), iar cei care aleg sa dezvolte propriile afaceri au deja stabilite relatii in piata. Poate ca avantajul cel mai mare al acestor organizatii este deci networking-ul. Junior Chamber International (JCI), de exemplu, incurajeaza promovarea reciproca a afacerilor membrilor. "Nimic nu e mai usor decat sa faci networking de afaceri cu oameni pe care i-ai cunoscut lucrand cu ei intr-unul sau mai multe proiecte in interiorul organizatiei. Cartile de vizita devin astfel nu doar o simpla amintire a cuiva care ti-a zambit la un cocteil, ci o imagine a persoanei respective intr-o postura serioasa. Practic, cand recomanzi cuiva un coleg din JCI, ii dai si un «rating» de seriozitate, dincolo de ce scrie pe cartea de vizita", spune Radu Limpede, cel care anul acesta detine presedintia JCI Romania.

Cercul de relatii nu se limiteaza doar la membrii autohtoni, ci si la cei de afara, pentru ca organizatiile respective sunt prezente in zeci de tari, unde numara alte sute de mii de membri. La acestea se adauga si vastele retele de "alumni" (fosti studenti, absolventi) care sunt foarte active si promoveaza la randul lor organizatiile. "Ai acces si la bazele de contacte create de membrii organizatiei si la care poti apela oricand ai nevoie. In plus, ai acces la informatiile internationale pe care ti le ofera organizatia, atat prin trainingurile si evenimentele internationale, cat si prin networking-ul creat de-a lungul timpului", spune Mihaela Stroe, vicepresedinte al JCI Bucuresti.

In opinia lui Marius Alexa, membru JCI si antreprenor, facultatea nu pregateste tinerii pentru contactul cu viata reala si cu piata muncii, de aceea activitatea intr-o organizatie studenteasca ii ajuta sa se obisnuiasca cu rigoarea unui loc de munca. "In plus, faptul ca ai activat ca voluntar «spune» unui angajator multe, cum ar fi faptul ca esti o persoana care nu este motivata doar financiar si care are niste principii si valori pe care le respecta", sustine Alexa.

Una dintre cele mai vechi organizatii studentesti din Romania este filiala locala a AIESEC - organizatia creata in 1946 la Licge sub denumirea de "Association Internationale des Etudiants en Sciences Economiques et Commerciales" si care acum are 23.000 de membri din peste 1.100 de universitati in 100 de tari. Infiintata in martie 1990, cu ajutorul filialei din Austria, AIESEC Romania este prezenta in momentul de fata in 13 universitati din cele mai importante orase din tara, reunind peste 1.000 de membri. In fiecare an organizeaza 18 conferinte nationale si peste 40 locale. Activitatea sa principala este schimbul international de studenti, prin care un student sau absolvent are posibilitatea sa lucreze intr-o companie, organizatie guvernamentala sau neguvernamentala din alta tara in care exista un comitet local AIESEC. In 2005, organizatia a oferit posibilitatea de a lucra in strainatate (prin programul Exchange) pentru 118 studenti si a ajutat peste 500 de studenti romani sa se angajeze la companiile partenere.

Partenerii sai sunt diverse companii multinationale, dar si companii autohtone, care uneori se implica direct in dezvoltarea studentilor si a membrilor AIESEC, atat financiar, cat si la nivel de cunostinte. Stefan Palarie, de exemplu, a fost membru intre 1998 si 2003, timp in care a ocupat mai multe functii de conducere si a ajuns chiar vicepresedinte responsabil de resurse umane in cadrul AIESEC Belgia. Dupa intoarcerea din Belgia a fost angajat de Procter & Gamble in departamentul de resurse umane, ca employee services manager, fiind cel mai tanar din echipa. "AIESEC poate sa dea o sansa in plus pentru procesul de transformare si modelare personala", spune Palarie.

Incepand cu 2002, anual, AIESEC organizeaza gala "Entrepreneurship and Leadership Awards", in care sunt premiati cei mai merituosi fosti membri ai organizatiei. Premiile acopera trei categorii: leadership, spirit antreprenorial si contributia la dezvoltarea si bunul renume al AIESEC. Anul acesta, castigatori au fost Alin Balanescu, director in AIG Life, la categoria leadership, Adrian Florea, fondator al Trend Consult, la categoria spirit antreprenorial, si Stefan Palarie, actualmente consultant Interact Romania, pentru contributia la dezvoltarea si bunul renume al organizatiei.

Junior Chamber International a aparut in Romania in 2002, intai doar in Bucuresti in grup restrans, iar doi ani mai tarziu s-a extins in cinci orase din tara - Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca, Brasov si Constanta. Organizatia nationala este o "federatie de ONG", formata din cele sase organizatii locale. In lume exista 115 organizatii nationale; prima, cea americana, are 90 de ani de existenta si a aparut ca un club de networking si dans creat de tineri care isi doreau sa schimbe in bine comunitatea locala.

La JCI Romania poate adera orice tanar intre 18 si 40 de ani, dar, spune presedintele Radu Limpede, se cere si o atitudine de leadership si o implicare activa, dincolo de simpla plata a unei cotizatii. "Leadership inseamna atitudinea de a te autodepasi si de a schimba ceva in jurul tau si nu implica neaparat faptul ca ai in subordine alti oameni la un moment dat", spune Limpede. In cazuri exceptionale pot fi acceptati studenti din ani terminali, cu rezultate foarte bune si puternica activitate extracuriculara in alte organizatii studentesti, gen AIESEC, VIP, DaAfaceri, BEST, ELSA etc. Cotizatia anuala este de 200 lei pe an in Bucuresti si ceva sub 100 lei in tara.

In momentul de fata, organizatia are peste 200 de membri in Romania, care pot participa la traininguri sustinute de catre colegi voluntari certificati din alte tari. "In JCI poti face echipa de proiect cu colegi profesionisti pe un domeniu anume. Poti veni in acel proiect nu cu talentele tale de baza, pe care le exerciti la slujba, ci iti poti alege niste sarcini care sa-ti dezvolte aptitudini complementare. In acest mod, cativa ani in JCI pot echivala uneori cu tot atatia in care ai reusit sa schimbi cu succes locul de munca si domeniile de activitate", sustine Limpede. Partenerii JCI in Romania sunt cei traditionali la nivel mondial: Camera de Comert si Industrie a Romaniei si cele locale, AIESEC, Junior Achievement (care furnizeaza tineri "alumni" care vor sa dezvolte propriile afaceri), universitati. "Avem si parteneri corporatisti - spre exemplu, suntem in discutie cu cateva banci si institutii financiare care sa finanteze finalistii concursului de planuri de afaceri", spune Radu Limpede.

Trimestrial are loc un eveniment de tip "speed dating" numit "Business Networking Event", in care 16 sau 24 de oameni de afaceri ajung sa se cunoasca reciproc - fiecare cu fiecare - in numai 3-4 minute, dupa care sunt liberi sa continue discutiile cu cine ii intereseaza. Anual se desfasoara un concurs de planuri de afaceri - Best Business Plan, un concurs pentru tinerii lansati deja in afaceri, "Creative Young Entrepreneurs Award", dar si un fel de "mini-Nobeluri" pentru tineri remarcabili din diverse domenii.