Creşterea economică a României pentru anul 2019 se va situa la 4%, în timp ce cursul leu/euro se menţine relativ stabil pentru anul în curs, dar poate ajunge la 4,85 lei pentru un euro spre finalul anului viitor, apreciază Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank România, în cadrul conferinţei LEGAL & TAX, ediţia a II-a, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu NNDKP.

 „Anul acesta vedem o creştere de 4%, dar efectele întârziate ale încetinirii economice globale se vor face resimţite. Inflaţia va rămâne în partea superioară, de 3-3,5%. (...) Cursul poate ajunge la 4,85 pe final de 2020 dar riscurile sunt asimetrice. Dacă mediul extern rămâne prietenos, dobânzile relativ joase, nu este un efort mare pentru banca centrală să ţină stabilitatea cursului”, spune Ciprian Dascălu în cadrul evenimentului.

El atrage atenţia că principala vulnerabilitate a economiei româneşti, şi cea mai greu de abordat, este cea a deficitelor gemene, adică deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.

„Deficitele gemene rămân principala vulnerabilitate şi ţin costurile de finanţare ridicate nu doar pentru stat. (...) Deficitul bugetar are cheltuielile rigide (n.r: unde este foarte greu de umblat), cu un cost politic foarte mare, ca şi raport la venituri permanente fiscale este foarte mare. Este peste nivelul anului 2009-2010 când economia era în recesiune. Acesta va fi cel mai dificil lucru de făcut. Partea nefericită este că există acest gap de TVA şi sunt exemple precum Polonia unde prin infromatizarea fiscului au crescut încasările pe partea de TVA cu 30% într-un singur an”, explică economistul.

În ceea ce priveşte dobânda de referinţă, economistul-şef al ING susţine că BNR ar menţine dobânda de referinţă până după alegerile generale din 2020.

„Ne aşteptăm ca BNR să menţină dobânda-cheie până după alegerile generale. Probabil dacă vor vedea consolidare fiscală credibilă vom vedea costurile de finanţare scăzând. Vedem că guvernatorul când vorbeşte de managementul lichidităţii, prin scoaterea sau injectarea de lichidităţi în piaţă, banca centrală poate influenţa costul creditului legat de ROBOR fără a mişca dobânda-cheie

Dascălu susţine că un „politician nu face ajustare de plăcere”, ceea ce ar putea împinge ajustarea fiscală până după alegeri.

„Când se va face ajustarea fiscală? După alegeri probabil. Se va face indiferent de cum va arăta configuraţia guvernului după alegeri. De ce se va face? Nu cred că politicianul face ajustare de plăcere, ci din nevoia. Nevoia se reflectă asupra costurilor de finanţare. La 10 ani ne împrumutăm cu dobânzi de peste 4%, adică aproape dublul costului plătit de Polonia sau Ungaria. România se împrumută mai scump decât Serbia care este cu două trepte sub noi ca rating”, adaugă el.

Mai mult, costul finanţării poate fi influenţat şi de agenţiile de rating.

„Agenţiile de rating pot împinge costul de finanţare mai sus. Daăcă ne uităm la ce spun agenţiile de rating, în scenariile lor de bază nu este inclus impactul legii actuale în vigoare, şi-anume legea pensiilor şi legea salarizării unitare. Într-un fel sau altul ei consideră că vor fi luate măsuri pentru a menţine deficitul în limite rezonabile. Pânăă nu apar măsuri, perspectiva ratingului de ţară va fi în pericol”, spune Dascălu.

Economistul-şef al ING România spune că execuţia bugetară pe 2019 este „o copie” după cea din 2011, caz în care economia se îndreaptă spre un deficit bugetar de 4%.

„Execuţia bugetară arată până acum ca o copie după 2011, când s-a încheiat cu un deficit de peste 4% din PIB. Într-un scenariu în care nu se iau măsuri, mergem spre acelai nivel. Pentru a ţine deficitul în limita de 3% în ultimii ani s-a deteriorat compoziţia. Adică au crescut cheltuielile rigide cu pensii şi salarii în detrimentul investiţiilor. Principala problemă fiscală dacă ne aşteptăm la încetinire este raportul dintre cheltuielile rigide permanente şi veniturile senzitive la ciclul economic adică veniturile fiscale şi sociale. Raportul este la 82%. În ultimii ani s-a redus raportul investiţiilor, dar nu prea mai este loc de reducere acolo. Dacă economia încetineşte, raportul dintre cheltuielile rigide şi veniturile fiscale va merge către 100%. Atunci ori vor creşte taxele, ceea ce nimeni nu vrea să facă, dar se va încerca îmbunătăţirea colectării, sau se vor optimiza celelalte cheltuieli”, notează el.