Citigroup a anunţat că va desfiinţa 20.000 de locuri de muncă în următorii doi ani, recunoscând un trimestru „clar dezamăgitor”, marcat de taxe excepţionale care au dus la o pierdere de 1,8 miliarde de dolari, scrie Reuters.

Acţiunile băncii - care se află în mijlocul unui efort pentru a reduce birocraţia, a creşte profiturile şi a stimula preţul titlurilor care au rămas în urma altor bănci - au crescut cu peste 1%.

„Al patrulea trimestru a fost foarte clar dezamăgitor”, a declarat directorul general Jane Fraser în faţa analiştilor. „Ştim că anul 2024 este critic”.

Creditorul îşi va reduce forţa de muncă globală de 239.000 de angajaţi cu 20.000 de persoane - sau aproximativ 8% din personal - până în 2026, inclusiv disponibilizările din cauza reorganizării radicale, a declarat reporterilor directorul financiar Mark Mason.

De asemenea, Citi nu va mai contabiliza 40.000 de locuri de muncă atunci când îşi va desprinde şi lista unitatea sa mexicană de consum Banamex într-o eventuală ofertă publică iniţială, urmărind în cele din urmă să ajungă la un nivel de personal de 180.000 de angajaţi, a spus Mason.

Cu toate acestea, unii analişti au declarat că rezultatele celui de-al treilea mare creditor american după active au părut solide atunci când au fost excluse taxele excepţionale.

„Câştigurile Citigroup au arătat îngrozitor, cu o pierdere mare de 1,8 miliarde de dolari, dar activitatea de bază a băncii a arătat rezistenţă”, a declarat Octavio Marenzi, director general la firma de consultanţă în management Opimas.

Pierderea a fost cauzată de taxe de 3,8 miliarde de dolari, dezvăluite miercuri într-un dosar care includea cheltuieli de reorganizare, o rezervă legată de devalorizările valutare şi instabilitatea din Argentina şi Rusia şi o plată de 1,7 miliarde de dolari pentru a alimenta un fond guvernamental de asigurare a depozitelor.

Banca se aşteaptă să raporteze costuri între 700 de milioane şi 1 miliard de dolari în acest an legate de costurile de concediere şi reorganizare.