In sanatate, o piata de peste 3 miliarde de euro anual, investitorii privati au intrat deocamdata doar in varful picioarelor. Dar spitalele particulare vor deveni,  in anii care urmeaza, o miza importanta, iar politele private de sanatate vor asigura o alternativa de finantare la cea gestionata pana acum exclusiv de stat.

O idee de afacere de miliarde: investitia in companii din domeniul medical. De cand a plecat de la Roland Berger, Dragos Rosca, directorul fondului de investitii Gemisa, a investit cateva sute de mii de euro in astfel de companii. Pariul lui Rosca ar fi castigat daca acestea vor valora cateva milioane bune de euro peste 5-6 ani. Iar logica lui pleaca de la un calcul simplu: desi exista cerere pentru servicii medicale de calitate, in acest moment sistemul privat este subdezvoltat.

Bugetul anual al sanatatii reprezinta 5-6% din PIB, adica 2,5 miliarde de euro, la care se adauga cel putin 500 de milioane - unele estimari merg pana la un miliard - in plati "la negru" facute de romanii care ajung la medic. Se ajunge astfel la un total de 3-3,5 miliarde de euro anual, din care piata serviciilor private reprezinta doar 50-100 de milioane de euro. Diferenta reprezinta ceea ce oamenilor de afaceri le place sa numeasca "potential enorm".

Pana acum, doar o parte infima din sistemul de sanatate este privata. Este vorba de cateva clinici (Medicover, Centrul Medical Unirea, Medsana), de companii are ofera servicii pentru medicina muncii (Romar, Medlife, Cristal Diagnostic, Diagnosis) si de cateva laboratoare (Medlife, IDS, Sinevo). La acestea se adauga centrele de diagnostic, serviciile la domiciliu si salvarea.  

Pe langa companiile private nou-infiintate si privatizarea anumitor parti ale sistemului de stat au aparut si forme hibride, denumite intr-un limbaj oficial "parteneriat public-privat". Pe romaneste, asta se traduce prin companii medicale private care presteaza servicii decontate de CNAS (de exemplu, Euromedic) prin centre din cadrul spitalelor administrate de investitori privati. Este cazul unor centre de dializa, operate de companii precum Fressenius sau Gabro.

Pana acum, s-a privatizat foarte putin, raportat la potentialul pietei. In sectorul privat intra deocamdata servicii de diagnostic, laborator, salvare, insa mai putin partea de tratament propriu-zis. Dar privatizarea spitalelor este o oportunitate. Fata de sutele de mii de euro, la cat se ridica investitiile realizate de fondul Gemisa, cand vorbim de spitale, cifrele urca vertiginos la zece milioane de euro. Cam atat a investit Eureko in spitalul sau privat. 

Principalele doua investitii din domeniul medical ale Gemisa s-au concretizat in Oxigen Plus (furnizor de echipamente la domiciliul bolnavilor de insuficienta respiratorie) si Cristal Diagnostic (companie specializata in medicina muncii). "O investitie intr-un spital privat presupune un mare efort initial. Nu e vorba neaparat de constructie, cat mai ales de echipamentele medicale. La finalul amortizarii, afacerea este rentabila, pentru ca marjele din serviciile medicale sunt ridicate", explica Dragos Rosca, managerul Gemisa. Ilustrativ pentru dimensiunea unei asemenea investitii ar fi costul unui ecograf, care se ridica la aproximativ 100.000 de euro.

Dar este intr-adevar sustenabil sistemul medical privat in acest moment? Isi pot vedea investitorii armotizate investitiile intr-o perioada rezonabila, daca ne gandim ca Romania numara sase milioane de oameni cu venituri situate in jurul a 100 de euro lunar - pensionarii? 

La prima vedere, raspunsul e mai degraba negativ. Iar realitatea concreta il confirma, cel putin in unele dintre cazuri: nu persoanele fizice reprezinta baza de clienti care asigura supravietuirea companiilor medicale private, ci clientii corporate, companiile. 

"Avem 700-800 de clienti companii cu 35.000 de abonati", spune Marina Otelea, director de dezvoltare la Medicover. "Un abonament presupune accesul la servicii medicale dintr-o gama limitata, intr-un numar nelimitat. Cand un client isi alege unul din pachetele noastre poate veni la policlinica in fiecare zi", explica Marina Otelea. 

Insa nu toate clinicile private isi bazeaza activitatea preponderent pe clientii companii. Persoanele fizice sunt o miza inca de pe acum, chiar inainte de aparitia normelor metodologice la legea asigurarilor private de sanatate, care vor da posibilitatea inchirierii unor astfel de polite. Centrul medical Medsana, de exemplu, are si clienti persoane juridice (ING, Alpha Bank sau MobiFon). Insa "grosul vanzarilor le facem din serviciile medicale prestate catre persoane fizice", spune Radu Botgros, director medical al Medsana, adaugand ca plata serviciilor se face cash.

Desi inca nu au aparut normele metodologice la legea asigurarilor de sanatate, Medicover a gasit o portita legislativa pentru a lansa prima asigurare privata, impreuna cu compania Aviva. Asigurarea Medicover are drept baza legea generala a asigurarilor. Vanzarile sunt nesemnificative, deocamdata, dar oficialii companiei cred ca lucrurile se vor schimba. "Avem un sondaj din care rezulta ca 60% dintre cei chestionati sunt dispusi sa plateasca pentru o asigurare privata de sanatate. Daca 10% cumpara, este suficient", crede Marina Otelea de la Medicover.

Insa jucatorii din domeniu sunt acum mai degraba rezervati deocamdata: nimeni nu se asteapta, peste noapte, la un boom al pietei serviciilor medicale private. Radu Botgros de la Medsana spune ca e nevoie mai intai ca oamenii "sa se obisnuiasca" cu asigurarile private, iar mai apoi sa inteleaga "ca asigurarea privata nu acopera tot si ca nu pot solicita analize decat atunci cand este stricta nevoie".

Asigurarile private ar crea un "canal" paralel de finantare pentru sistemul de stat, sufocat de ineficienta, birocratia si blocajul financiar al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Fie si numai de aceea, spun investitorii, este nevoie de asigurari private. 

Un caz special il reprezinta spitalele private. Desi nu exista o lege pentru aceste institutii, care sa permita decontarea cu Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNSAS), capitalul privat s-a dovedit inca o data ingenios. Companii straine si romanesti au construit de la zero spitale private in care serviciile se vor plati cu banii jos, ca la supermarket. Asa ca un pacient care vrea sa fie operat in conditii superioare celor din spitalele de stat se orienteaza spre un spital privat, consimtind sa scoata din buzunar pentru o interventie sume ce pot depasi 1.000 de euro. 

Grupul elen Eureko a investit circa zece milioane de euro intr-un spital privat amplasat langa Spitalul de Urgenta din Bucuresti. La randul sau, distribuitorul de medicamente Polisano a deschis un spital la Sibiu.

In aparenta, dezvoltarea unui spital privat ar trebui sa fie prilej de bucurie si pentru pacienti dar si pentru medici, avand in vedere nivelul scazut al salariilor de la stat. Paradoxal insa, exact salariile mici au generat un fenomen care acum pune frane in dezvoltarea sistemului privat. 

Potrivit unor surse, incercarile managerilor din sistemul privat de a functiona legal, cu angajati cu carte de munca si venituri impozabile se lovesc de o meteahna veche a medicilor: cei mai multi cer sa fie platiti pe loc, la negru si se feresc de angajamentele legale (carte de munca, contracte pe microintreprinderi) care presupun o diminuare a veniturilor nete. 

Insa inainte de privatizarea integrala a spitalelor se vor privatiza acele servicii spitalicesti care pot fi externalizate: laboratoarele, centrele de diagnostic, catering-ul pentru bolnavi sau spalatoriile.

Bineinteles, va exista in permanenta o categorie de oameni care nu isi vor permite servicii medicale private, mai precis, un sistem de asigurare privat. Este vorba de pensionari si de salariatii cu venituri reduse, care vor ramane clientii statului. 

De unde o sa vina investitorii? Acestia sunt fie investitori strategici din afara, cum este cazul operatorului de spitale NatWest care vrea sa preia Fundeni, fie antreprenori privati (spitalul Polisano), fie investitori financiari care s-au "lipit" de o companie din domeniul medical (cazul clinicilor Medicover in care a investit Oresa).