Jackson Palmer, cocreatorul monedei digitale Dogecoin, dezvoltată iniţial pentru a parodia frenezia criptomonedelor, a explicat – într-una dintre rarele sale declaraţii publice – de ce nu se va întoarce în industria crypto, scrie CNBC.

„Sunt întrebat adesea dacă mă voi întoarce la criptomonede sau dacă îmi voi împărtăşi opiniile cu privire la subiect. Răspunsul meu este un «nu» din toată inima”, a scris Palmer pe Twitter.

I am often asked if I will “return to cryptocurrency” or begin regularly sharing my thoughts on the topic again. My answer is a wholehearted “no”, but to avoid repeating myself I figure it might be worthwhile briefly explaining why here…

— Jackson Palmer (@ummjackson) July 14, 2021

În 2013, Palmer şi Billy Markus au creat Dogecoin ca o glumă bazată pe meme-ul „Doge”, care portretizează un câine shiba inu. Markus şi Palmer nu intenţionau ca moneda să fie luată în serios.

Însă Dogecoin a obţinut creşteri masive în ultimul an şi a devenit una dintre cele mai mari 10 criptomonede în funcţie de valoarea de piaţă, atingând anul acesta un maxim de 74 de cenţi. Markus şi Palmer au decis însă să nu profite de pe urma nivelului ridicat de popularitate al monedei, vânzându-şi participaţiile înainte de creşterile uriaşe din ultima perioadă.

Recent, Palmer a criticat persoanele aflate la conducerea industriei crypto, despre care spune că este „controlată de un puternic cartel al bogaţilor” care „au încorporat multe dintre aceleaşi instituţii asociate cu sistemele financiare centralizate pe care pretindeau că vor să le înlocuiască”.

Despite claims of “decentralization”, the cryptocurrency industry is controlled by a powerful cartel of wealthy figures who, with time, have evolved to incorporate many of the same institutions tied to the existing centralized financial system they supposedly set out to replace.

— Jackson Palmer (@ummjackson) July 14, 2021

Totodată, Palmer a criticat modul în care criptomonedele sunt împărţite şi comercializate. Într-un alt tweet, el a pretins că „industria crypto mobilizează o reţea de conexiuni dubioase de business, cumpără influenceri şi instituţii media pentru a perpetua un cult conform căruia «te poţi îmbogăţi rapid», construit pentru a extrage bani de la indivizi naivi şi disperaţi din punct de vedere financiar”.

Palmer admite că acest tip de „exploatare financiară” a existat înainte de apariţia criptomonedelor, însă crede că sectorul crypto răneşte oamenii „normali” care i se alătură. De asemenea, este de părere că industria este susceptibilă la fraudă, în mod similar cu alţi critici ai criptomonedelor.

Suporterii monedelor virtuale văd diferit lucrurile. De exemplu, Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă după valoarea de piaţă, a fost dezvoltat pentru a reprezenta un sistem financiar decentralizat de tip peer-to-peer, văzut de titulari drept un instrument de combatere a inflaţiei.

„Există o mulţime de oameni groaznici care sunt implicaţi în spaţiul crypto şi îi înţeleg perfect opiniile (lui Palmer-n.r.). Comunitatea crypto poate fi destul de elitistă”, spune Billy Markus.