Coface a revizuit în sus estimarea costului asupra economiei mondiale la aproximativ un punct procentual în 2022. Consecinţele conflictului se vor resimţi mai ales începând cu a doua jumătate a anului şi vor continua să se manifeste chiar şi după 2023, arată compania de consultanţă.

La mai bine de două luni de la începutul războiului din Ucraina, pe 24 februarie, perspectivele unei soluţionări rapide a războiului par tot mai puţin probabile. Pe măsură ce sancţiunile împotriva Rusiei continuă să se acumuleze, o revenire la situaţia de dinainte de război pare iluzorie, chiar şi în cazul încheierii timpurii a conflictului.

Riscul politic, care a crescut semnificativ la nivel global odată cu debutul pandemiei, este exacerbat de creşterea preţurilor la alimente şi energie.

Nicio regiune nu va fi cu adevărat scutită de consecinţele economice ale acestui război, iar după şocurile succesive din 2020, percepţia rămâne aceeaşi: lumea s-a schimbat şi nimic nu va mai fi la fel.

Europa, în tensiune

Rolurile importante ale Rusiei şi Ucrainei în producţia multor mărfuri, împreună cu temerile de întrerupere a aprovizionării au condus la o creştere a preţurilor, ceea ce a generat o scădere a venitului disponibil în gospodării şi, prin urmare, a consumului. Volatilitatea şi incertitudinea vor afecta, de asemenea, foarte mult deciziile companiilor de a investi, întrucât situaţia lor financiară este probabil să se deterioreze semnificativ, costurile de producţie urmând să crească.

Pe lângă economiile Europei Centrale şi de Est, care au legături economice importante cu Rusia, ţările din Europa de Vest sunt cele mai expuse din cauza dependenţei lor puternice de combustibilii fosili ruşi. Germania şi Italia, ale căror economii sunt cele mai dependente de gazul rusesc, vor fi puternic afectate (un impact negativ de 1,6 pp asupra creşterii PIB-ului). Impactul va fi probabil mai slab, dar totuşi semnificativ în restul Europei.

Efectele inflaţioniste împing Fed să acţioneze mai devreme decât se aştepta

Dincolo de Atlantic, impactul asupra creşterii va fi mai modest din cauza comerţului şi a expunerii financiare limitate cu Rusia şi Ucraina. Cu toate acestea, în Statele Unite, rata globală a inflaţiei a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 41 de ani, determinată de preţurile ridicate la alimente şi energie. Excluzând aceste articole, creşterea lunară a preţurilor s-a moderat, dar rămâne cu mult peste ţinta de 2% a Rezervei Federale SUA, ceea ce a determinat Fed să acţioneze mai devreme decât se aştepta.

După o primă majorare a ratei fondurilor Fed în martie, majoritatea membrilor Comitetului de politică monetară şi-au exprimat sprijinul pentru instaurarea unei rate „neutre” până la sfârşitul anului 2022, estimată între 2 şi 3%. Acesta ar fi unul dintre cele mai agresive cicluri de înăsprire din anii 1990 în prezent şi ar ajuta la moderarea creşterii economice americane, de unde revizuirea descendentă a prognozei de creştere a PIB-ului SUA pentru 2022 la 2,7%.

Nicio regiune nu va fi scutită de inflaţia importată şi de întreruperile lanţurilor de aprovizionare

Africa, cu un estimat de efect negativ global net de 0,5 puncte procentuale, este un exemplu perfect al modului în care situaţia actuală afectează economiile emergente, odată cu intensificarea presiunilor inflaţioniste şi începutul înăspririi politicii Fed, cu impact asupra fluxurilor de capital.

Nici Asia nu va fi ferită de consecinţele războiului, pe lângă încetinirea economică din China cauzată de varianta Omicron. Un conflict prelungit în Europa sau o nouă escaladare va avea un impact negativ net estimat de 0,5 puncte asupra creşterii PIB în 2022.

America Latină este o altă regiune vulnerabilă la înăsprirea politicii Fed, dar ar trebui să beneficieze de pe urma creşterii preţurilor mărfurilor. Efectul net al războiului în regiune – pe care îl estimăm la -0,1 puncte procentuale – este încă incert şi este posibil să nu fie resimţit pe deplin în viitorul apropiat.