Majoritatea investitorilor germani din România văd propriile afaceri şi perspectivele acestora ca fiind stabile în următoarea perioadă, dar spun că este nevoie de mai multe investiţii în zona de educaţie şi cercetare, arată cel mai recent sondaj realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) în rândul reprezentanţilor companiilor germane.

Analiza prezintă situaţia economică şi a afacerilor actuale ale companiilor, dar oferă şi o imagine de ansamblu a celor mai importanţi factori de risc pentru dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, precum şi o evaluare a condiţiilor pe care le oferă România ca amplasament investiţional.

Astfel, situaţia actuală a companiilor germane în România s-a înrăutăţit uşor în comparaţie cu primăvara anului 2023, aceasta fiind acum considerată bună doar de 33% dintre cei chestionaţi (în 2023: 45%).

Raportat la aşteptările privind evoluţia propriilor afaceri, aproape 40% dintre cei întrebaţi cred că afacerile lor vor merge mai bine în următoarele 12 luni (2023: 46%), iar 22% văd o înrăutăţire a acestora (2023: 16%).

În ceea ce priveşte conjunctura pe următoarele 12 luni, doar 19% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire (2023: 25%), în vreme ce 38% sunt pesimişti (2023: 29%), iar 43% nu se aşteaptă la nicio schimbare (2023: 46%).

Peste 42% dintre companiile intervievate se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în acest an, în timp ce 33% dintre ele nu se aşteaptă la nicio schimbare.

„În ciuda situaţiei relativ bune a afacerilor şi a perspectivelor pozitive, companiile germane din România se tem de evoluţii negative ale cadrului fiscal începând cu anul 2025, pe fondul deficitului bugetar structural ridicat şi al necesităţii de a lua măsuri drastice după alegerile din acest an. Rămânem convinşi că în special evaziunea fiscală trebuie combătută mai eficient înainte de a se percepe taxe mai mari de la cei care plătesc deja taxe şi impozite", spune Sebastian Metz, director general şi membru în Consiliul director al AHK România.

Îmbucurător este faptul că firmele intenţionează sa-şi păstreze numărul de angajaţi, ba chiar să-l crească: mai mult de 41% dintre cele întrebate au spus că doresc să mai angajeze personal (2023:42%), iar 41% declară că îşi vor menţine numărul de angajaţi.

Şi intenţiile legate de investiţii rămân neschimbate pentru următoarele 12 luni. 34% dintre companii au de gând să crească investiţiile (2023: 40%), în timp ce doar 20% sunt mai prudente şi intenţionează să cheltuiască mai puţin pentru investiţii (2023: 24%).

Cele mai mare riscuri pentru dezvoltare sunt însă lipsa personalului calificat şi creşterea costurilor cu forţa de muncă.

Un alt risc pentru afaceri este scăderea cererii, aspect luat în calcul de 49% dintre companiile chestionate.

Preţurile energiei şi ale materiilor prime continuă, de asemenea, să cauzeze probleme companiilor. Pe de altă parte, firmele nu mai consideră atât de mare, „clasicul” risc legat de infrastructură.

Doar 11% dintre ele îl văd încă un risc în acest factor, după cel al finanţării şi al stabilităţii juridice.

„Dezvoltarea infrastructurii arată că România a făcut progrese semnificative în acest domeniu în ultimii 2-3 ani. Investiţii considerabile au fost şi sunt în curs de realizare în dezvoltarea infrastructurii economice, inclusiv în dezvoltarea drumurilor/autostrăzilor, a infrastructurii feroviare, a producţiei de energie şi dezvoltării reţelelor electrice, acestea din urmă fiind absolut necesare, mai ales în contextul tranziţiei către energia verde”, adaugă Sebastian Metz.

În ce priveşte caracteristicile amplasamentului investiţional, România câştigă puncte prin apartenenţa la Uniunea Europeană (72 puncte procentuale), prin calitatea telecomunicaţiilor, inclusiv internet şi servicii, de care 55% din companii sunt mulţumite, iar 19% foarte mulţumite. De remarcat este şi faptul că s-a îmbunătăţit accesul la finanţări publice şi din fonduri europene (de la -30 puncte procentuale anul trecut la -13 în primăvara anului 2024).

Condiţiile pentru cercetare şi dezvoltare se află pe o tendinţă pozitivă (de la minus 17 la minus 2 puncte), dovadă a faptului că România devine un amplasament investiţional tot mai important pentru investiţii în cercetare-dezvoltare.

Peisajul universitar bine poziţionat la nivel naţional creează condiţii bune în acest sens. Însă în domeniul educaţiei, atât în zona universitară, cât şi în cea de formare profesională sunt necesare îmbunătăţiri.

„Sunt necesare investiţii urgente, semnificativ mai mari în formarea profesională şi continuă, atât din parte companiilor, dar mai ales din partea statului român. Altfel tranziţia digitală şi verde a economiei noastre nu va reuşi, deoarece pentru asta avem nevoie de personal calificat. Ţinta trebuie să fie atingerea pragului de 6% din PIB pentru educaţie şi 2% din PIB pentru cercetare”, a subliniat Sebastian Metz.

Disponibilitatea de personal calificat este una din cele mai mari provocări pentru companii şi priveşte atât muncitorii calificaţi, cât şi absolvenţii cu studii superioare. Migrarea specialiştilor români către Europa de Vest, îmbătrânirea populaţiei, dar şi subfinanţarea sistemului de învăţământ reprezintă principalele motive ale lipsei acute de personal calificat.

La întrebarea, dacă ar mai alege România ca amplasament investiţional, 88% dintre companiile întrebate au răspuns afirmativ, cel mai mare procentaj din 2017 încoace.

Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerţ germane bilaterale din Europa Centrală şi de Est, în perioada 19 februarie- 15 martie 2024, pe un eşantion de 90 de companii membre ale AHK România şi alte companii cu capital german din România.

Ca atractivitate, România se situează pe locul 9 în regiune. Primele locuri sunt ocupate de Slovenia, Polonia şi Cehia.