În ultima sută de ani, niciunul dintre nouă conclavuri care au avut loc pentru alegerea unui papă nu a durat mai mult de cinci zile (în 1922, cu ocazia alegerii lui Pius al XI-lea). Cele mai scurte conclavuri au avut loc în 1939, când a fost ales Papa Pius al XII-lea, în 1978, când a fost ales Ioan Paul I, şi în 2005, cu ocazia alegerii Papei Benedict al XVI-lea. Prin urmare, comentatorii de la Vatican estimează că este posibil ca Biserica Catolică să aibă un nou papă înainte de Paşte, care anul acesta se sărbătoreşte la 31 martie.

Peste jumătate dintre cardinali sunt europeni (60, dintre care 28 de italieni), urmaţi de latino-americani (19), nord-americani (14), africani (11), asiatici (10) şi un australian, scrie La Stampa. Vârsta medie a participanţilor la conclav este de 72 de ani, cel mai tânăr fiind indianul Baselio Cleemis Thottunkal, care împlineşte 54 de ani în iunie, iar cel mai bătrân germanul Walter Kasper, care a împlinit 80 de ani în martie. Au drept de vot în conclav cardinalii care nu au împlinit vârsta de 80 de ani înainte de data la care scaunul papal rămâne vacant (sede vacante) - în cazul de faţă, 11 februarie, data când Papa Benedict şi-a anunţat retragerea.

Conclavul, reuniunea de alegere a papei, are loc în Capela Sixtină, iar votul se desfăşoară cu uşile închise şi fără prezenţa niciunei persoane străine, de unde şi denumirea de conclav - "con- + clavis" - "cu cheie" în latină. Cardinalii nu au voie să divulge nimănui detalii despre desfăşurarea votului şi nici folosească mijloace electronice de comunicare în acest sens. Votul începe în prima zi, iar dacă niciun candidat nu întruneşte două treimi din voturi, adică majoritatea necesară pentru alegerea papei, atunci votul se repetă de două ori zilnic, în fiecare dimineaţă şi după-amiază. Dacă nici după a treia zi nu se întruneşte majoritatea, este permisă o zi de pauză pentru reflecţie şi rugăciune.

Deşi teoretic orice bărbat catolic necăsătorit poate fi ales papă, noul Suveran Pontif va fi selectat cel mai probabil dintre cardinalii prezenţi, având în vedere tradiţia (cel mai recent papă care nu a provenit din rândul cardinalilor a fost Urban al VI-lea, în 1379). Nu există nicio listă oficială cu candidaţi, cutuma fiind ca niciun cardinal să nu-şi promoveze candidatura în presă ori în bisericile de unde provine.

Cardinalii care au făcut declaraţii în presă în ultima vreme au conturat însă un posibil profil generic al viitorului papă, care ar trebui să nu aibă mai mult de 70 de ani, să aibă o cultură teologică vastă, să fie carismatic, cu capacitate organizatorică şi de conducere, capabil să călătorească şi să comunice în mai multe limbi străine. Cunoaşterea limbii italiene este obligatorie, întrucât orice papă este în acelaşI timp şi episcopul Romei.