"Cea mai bună strategie la reducerea TVA pentru alimente ar fi fost să se anunţe: de mâine, în trei zile sau de la data de 1 luna următoare TVA scade, pentru că ajungem deja la discuţii despre posibile creşteri de preţuri în anticiparea reducerii de TVA. Agenţii se acomodează şi încorporează în deciziile lor astfel de măsuri", a declarat Dumitru miercuri la Conferinţa de Risc de Ţară Coface organizată în parteneriat cu MEDIAFAX.

El a arătat că o astfel de decizie trebuie luată şi anunţată rapid, fără prea mult "spaţiu de manevră", pentru a avea efectul scontat.

Presa a relatat că mari lanţuri de magazine ar fi majorat preţurile la diferite alimente cu până la 30%, în ultimele două săptămâni, înainte de reducerea TVA la 9% la produsele alimentare, programată începând cu luna iunie.

Reprezentanţii marilor lanţuri comerciale au fost audiaţi marţi la Comisia de agricultură pentru a explica dacă au fost făcute majorări de preţuri în ultima vreme, preşedintele Comisiei de agricultură, Nini Săpunaru, arătând că sunt mai multe informaţii privind creşterea preţurilor din magazine, iar opinia publică este îngrijorată că reducerea TVA nu va duce la scăderea acestor preţuri.

Aceştia au susţinut că nu au făcut nicio majorare de preţ la produsele alimentare în perspectiva reducerii TVA şi că preţurile vor scădea cu 12%.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, în contextul reducerii TVA la 9%, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

El a cerut, în şedinţa de guvern, ca Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Consiliul Concurenţei să verifice atent situaţia preţurilor din magazine.

Preşedintele Consiliului Fiscal apreciază că, în general, agresivitatea foarte mare în reducerea taxelor şi impozitelor prin proiectul noului Cod Fiscal, urmată de modificări şi anularea unor măsuri în Parlament nu pot contribui decât la neîncredere.

"Agenţii economici şi populaţia, văzând că există o incertitudine, că anumite măsuri se vor implementa sau nu, se vor gândi de două ori înainte de a angaja oameni. Dacă măsura nu este sustenabilă sau credibilă, evident nu va avea efectul scontat", a spus Dumitru.

Una dintre măsurile propuse în Codul Fiscal şi modificate de Senat, prima cameră sesizată, se referă la eliminarea impozitului pe dividende, de la 16% în prezent, parlamentarii optând pentru o cotă de 5%.