Discursul de 9 Mai a lansat o săgeată în plus la adresa "acelor lideri de opinie care promovează discursul antieuropean", cărora le-a dorit "să rămână simpli purtători de mesaj izolaţi", iar în materie de revizuire a Constituţiei a promis că nicio iniţiativă nu va trece fără avizul Comisiei de la Veneţia (cu precizarea că şi liderul PNL, Crin Antonescu, e de acord, deşi respectivul n-a ieşit în public să declare nimic).

În aparenţă, aceste demersuri ar indica o înfrângere a unui Ponta silit să înghită puncte de vedere care nu-i convin lui sau USL; în realitate, ele indică o întărire a poziţiei Guvernului exact în acele zone unde urmăreşte să-şi promoveze propriile iniţiative, având în vedere că atât coborârea pragului la referendumuri, cât şi ideea de confiscare a averilor dobândite ilegal, a maşinilor sau a altor bunuri "folosite la comiterea unor infracţiuni" ori de expropriere a unor terenuri pentru cauze de utilitate publică sunt deja acceptate sau acceptabile pentru Comisia de la Veneţia, aşa cum a indicat secretarul acesteia, Thomas Markert (foto).

După Ponta, confiscarea bunurilor dobândite în urma infracţiunilor sau folosite la infracţiuni "este o nouă concepţie la nivel european, venită pe filieră americană" şi deci lăudabilă (nemaivorbind de faptul că fostul inamic Monica Macovei, raportor al PE pentru proiectul de directivă în acest domeniu, tocmai a primit mandat să înceapă negocieri cu Comisia Europeană şi Consiliul European pentru impunerea acestei noi legislaţii în UE).

Liberalul Tudor Chiuariu, vicele comisiei de modificare a Constituţiei pe care o conduce Antonescu, s-a opus atât ideii de confiscare sau expropriere,  cât şi de acceptare anticipată a opiniilor Comisiei de la Veneţia, însă o raliere a liberalilor contra lui Ponta nu e de aşteptat, din raţiuni de prudenţă politică bine ştiute, atât de PNL, cât şi de PSD.