Consiliul Fiscal (CF), condus de Daniel Dăianu, a emis o notă cu privire la acţiunile recente ale guvernului în privinţa bugetului general consolidat al României. În opinia CF, utilizarea fondului de rezervă în locul unei rectificări bugetare creează un precedent periculos de lipsă de transparenţă în administrarea banilor publici.

„Utilizarea FRG (fondului de rezervă al guvernului – n. red.), înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situaţia este foarte dificilă şi este nevoie de măsuri urgente de restricţionare a cheltuielilor”, scrie CF.

În opinia Consiliului, în România avem o negare a realităţii bugetare: „nu se înţelege că o corecţie de amploare, fie şi graduală (în câţiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă, caeteris paribus, reducere de venituri – este o reducere a absorbţiei interne de bunuri şi servicii. Iar corecţia nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale şi nefiscale.”

Deşi guvernul ar trebui, conform angajamentelor publice asumate în acest moment, ca încă din 2024 să ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB, Consiliul Fiscal este de părere că cel mai devreme vom ajunge înapoi la 3% din PIB abia în 2026: „Corecţia bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, în opinia CF;mai probabilă este finalizarea corecţiei bugetare în 2026. CF apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecţiei pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale.”

Nota Consiliului Fiscal vine în contextul în care guvernul nu ar mai face anul acesta o rectificare bugetară, aşa cum a făcut în toţi anii, ci va echilibra bugetele din fondul de rezervă. De asemenea, pe final de an, guvernul a venit cu mai multe modificări fiscale, de reducere a evaziunii şi de economisire pe partea de cheltuieli bugetare. Eforturile sunt ca bugetul să închidă la un deficit măcar de 5,5% din PIB, adică mai mic decât anul trecut, chiar şi amânând cheltuieli din ultimele două luni din 2023 pentru primele luni din 2024.

Ce a mai spus Consiliul Fiscal în Nota-poziţie privind restrângerea cheltuielilor publice:

Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acţiunilor de corecţie; avem în vedere cheltuieli suplimentare privind salarii, asistenţă socială, dobânzi etc. faţă de cele proiectate şi încasări inferioare celor din programarea bugetară.  Întrucât măsuri de ordin fiscal nu pot avea efect semnificativ în intervalul rămas din 2023, numai limitarea cheltuielilor ar putea să mai diminueze deficitul, să îl aducă sub nivelul de 6% din PIB în metodologie cash.

CF a aşteptat rectificarea bugetară şi a solicitat, în septembrie a.c., date de la Ministerul de Finanţe pentru a elabora propria opinie. Asistăm acum la adoptarea unei noi ordonanţe – ce vizează bugetul din anul 2023 – care este, în fapt, o rectificare. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 90/2023, care priveşte limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului, exprimă îngrijorarea faţă de perspectiva de a depăşi deficitul de anul trecut (care a fost de 5,7% în termeni cash, respectiv 6,3% în termeni ESA) în condiţiile în care există angajamente ale Guvernului şi ţinte aferente procedurii de deficit excesiv.

Problemele bugetului public nu s-au atenuat în 2023. În 2022, deficitul ESA a fost de cca. 6,3% din PIB, iar cel cash a fost de 5,7%. Dar defectuoasa construcţie a bugetului pentru anul 2023 (pe ambele laturi: venituri şi cheltuieli) a făcut ţinta de deficit, de 4,4%, nerealistă. CF a menţionat în analiza proiectului de buget, în decembrie 2022, un nivel probabil al deficitului pe anul 2023 de 5,7-5,8%. Cheltuieli suplimentare faţă de proiecţie şi încasări mai mici (execuţia bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,55% din PIB) fac ca noi evaluări ale CF să indice că, în lipsa unor acţiuni de corecţie, deficitul cash ar fi de 6,5-6,6% din PIB în 2023. De altfel, şi Ministrul Finanţelor a vorbit de un deficit de peste 6,5% din PIB în lipsa unor măsuri de corecţie.