Alegătorii din SUA se vor prezenta la urne pe 5 noiembrie pentru a-şi alege următorul preşedinte. Alegerile au fost iniţial o revanşă a alegerilor din 2020, dar au fost răsturnate în iulie, când preşedintele Joe Biden şi-a încheiat campania şi a susţinut-o pe vicepreşedinta Kamala Harris.

Marea întrebare este acum: va avea America prima femeie preşedinte sau un al doilea mandat al lui Donald Trump?

Pe măsură ce ziua alegerilor se apropie, vom urmări sondajele şi vom vedea ce efect are campania asupra cursei pentru Casa Albă.

Harris a avut un mic avans faţă de Trump în media sondajelor naţionale de când a intrat în cursă la sfârşitul lunii iulie şi rămâne în frunte.

Harris a înregistrat o creştere în sondaje în primele câteva săptămâni ale campaniei sale, ajungând să aibă un avans de aproape patru puncte procentuale spre sfârşitul lunii august.

Dar cifrele au rămas relativ stabile de la începutul lunii septembrie, chiar şi după singura dezbatere dintre cei doi candidaţi din 10 septembrie, care a fost urmărită de aproape 70 de milioane de persoane.

În timp ce aceste sondaje naţionale sunt un ghid util cu privire la cât de popular este un candidat în întreaga ţară, ele nu reprezintă neapărat o modalitate precisă de a prezice rezultatul alegerilor.

Acest lucru se datorează faptului că SUA utilizează un sistem de colegiu electoral, în care fiecare stat primeşte un număr de voturi aproximativ proporţional cu mărimea populaţiei sale. Un total de 538 de voturi din colegiul electoral sunt puse în joc, astfel încât un candidat trebuie să obţină 270 de voturi pentru a câştiga.

Există 50 de state în SUA, dar, deoarece majoritatea acestora votează aproape întotdeauna pentru acelaşi partid, în realitate există doar câteva state în care ambii candidaţi au şanse de câştig. Acestea sunt locurile în care alegerile vor fi câştigate şi pierdute şi sunt cunoscute sub numele de „state de luptă” (battleground states) sau „swing states”.