Procesul, "menit să întărească Grecia", protejând depozitele clienţilor", a fost declanşat atât de rapid, încât la redeschiderea din 26 martie a băncilor cipriote, unităţile din Grecia ale Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank vor funcţiona deja sub egida Piraeus. Mişcarea respectivă a fost o condiţie impusă de "troică" (CE, FMI şi BCE) pentru a accepta ca filialele din Grecia ale băncilor cipriote să fie scutite de confiscarea parţială a depozitelor clienţilor - confiscare cerută Ciprului de liderii zona euro şi de FMI în ideea de a asigura cele 5,8 mld. euro cu care statul cipriot trebuie să contribuie la pachetul de salvare de 10 mld. euro pus la punct de "troică" pentru recapitalizarea băncilor ameninţate de faliment. Vânzarea filialelor din Grecia ale băncilor şi restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua bancă din Cipru, ar scădea la 3 mld. euro suma totală pe care statul trebuie să facă rost.

Protestele clienţilor au făcut parlamentul de la Nicosia să respingă taxa, ceea ce a înfuriat BCE, care a ameninţat cu tăierea finanţărilor pentru băncile cipriote dacă taxa nu e aprobată până luni, dar şi Comisia Europeană, care a ameninţat Ciprul cu sancţiuni mergând până la excluderea din zona euro, cerând ultimativ autorităţilor cipriote ca până luni să vină cu un plan de restructurare şi recapitalizare a băncilor conţinând şi modul de obţinere a celor 5,8 mld. euro necesare pentru cofinanţarea pachetului de salvare.

Înstrăinarea filialelor elene ale băncilor s-ar putea dovedi doar începutul vânzării activelor cipriote: chiar planul alternativ propus iniţial de stat pentru a evita confiscarea depozitelor s-a bazat pe strângerea celor 5,8 mld. euro printr-un fond "de solidaritate" care ar grupa active ale statului, inclusiv veniturile viitoare din comerţul cu gaze naturale, fondurile private de pensii, poate chiar proprietăţi ale bisericii - o soluţie comparată de JP Morgan cu "o lichidare de stocuri la scară naţională".

Soluţia planului alternativ a fost respinsă vineri de "troică", pe motiv că nu e sigur că ea poate aduce banii respectivi în timp util şi pentru că Angela Merkel, cancelarul german, s-a opus spolierii fondurilor de pensii. "Troica" insistă în continuare pentru confiscarea parţială a depozitelor bancare, chiar dacă e vorba acum numai de cele peste 100.000 de euro. În plus, BCE a insistat ca Nicosia să impună reglementări de control al capitalurilor, pentru a evita ca un exod al depozitelor din băncile cipriote în cursul săptămânii viitoare.

Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades discută duminică la Bruxelles cu reprezentanţii "troicii", încercând să convingă BCE să nu blocheze finanţarea băncilor cipriote. Tot duminică, miniştrii de finanţe ai zonei euro vor avea o reuniune de urgenţă.

Conform Reuters, autorităţile de la Nicosia ar fi acceptat, sâmbătă, taxarea cu 20% a sumelor din depozite care depăşesc 100.000 de euro, în cazul Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, respectiv cu 4% în cazul celorlalte bănci. Totalul depozitelor bancare din Cipru se ridică la 68 mld. euro, din care 38 mld. euro în depozite de peste 100.000 de euro.