Piscicultorii reclamă pierderi de 18 milioane de euro anula din cauza cormoranilor, pelicanilor şi vidrelor
Amenajările piscicole din România pierd în fiecare an circa 6.000 de tone de peşte, în valoare de 18 milioane euro, o treime din producţie, din cauza păsărilor şi animalelor protejate, în special a cormoranilor, pelicanilor şi vidrelor, potrivit Asociaţiei Producătorilor din Pescărie Romfish.
"An de an, sute de specii de păsări poposesc în amenajările piscicole, locuri în care găsesc şi hrana disponibilă şi zone adăpostite pentru reproducere şi cuibărire. Ȋnsă dintre sutele de specii de păsări şi mamifere care însoţesc ciclic activitatea dintr-o fermă piscicolă, există şi câteva care pun sub semnul întrebării scopul activităţii de piscicultură prin pagubele pe care le generează", a declarat agenţiei MEDIAFAX Cătălin Platon, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie "Romfish".
El a spus că pierderile înregistrate în amenajările piscicole, confirmate atât de studii independente europene cât şi naţionale, dar şi de către fermierii piscicoli se cifrează, în medie, la circa 180 de euro/hectar anual, ceea ce înseamnă, la suprafaţa totală a amenajărilor piscicole din România, de circa 100.000 de hectare, un total de 18 milioane de euro anual, adică circa 6.000 tone de peşte, în condiţiile în care către piaţă se livrează circa 12.000 de tone.
"Principalii beneficiari, a căror protecţie este obligatorie, ai peştelui din amenajările sunt speciile ihtiofage: cormoranii (specii fără duşmani naturali a căror înmulţire necontrolată generează probleme în întreaga Europă), pelicanii şi vidrele", a afirmat preşedintele asociaţiei.
Potrivit acestuia, deşi legislaţia în vigoare prevede încă din 2007 că Guvernul va elabora în 90 de zile un act normativ care să stabilească modul de calcul şi de acordare a compensaţiilor pentru pierderile suferite din cauza restricţiilor instituite pentru protecţia biodiversităţii, nici după opt ani acesta nu a fost emis. Ȋn alte state europene, fermierii piscicoli primesc compensaţii cifrate între 100 şi 500 de euro pe hectar pentru a continua activitatea de piscicultură şi a menţine habitatele acvatice "în stare de funcţionare".
Platon a explicat că în aceste condiţii fermierii piscicoli se întreabă dacă nu ar fi mai util pentru ei să transforme amenajările piscicole în terenuri arabile pentru a putea beneficia şi ei de toate formele de sprijin pe care le are agricultura (plăţi de agromediu, acciză redusă la motorină, ajutor de minimis, compensaţii pentru pierderi etc).
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro