Creditele imobiliare Prima casă, accesate de 98.000 de persoane în ultimii patru ani datorită avansului mic, scot din buzunarul clienţilor până la 4.000 de lei, care ajung în depozite colaterale, constituite pentru eventualitatea în care împrumutul ajunge în default. Acesta este unul dintre „costurile“ creditului garantat de stat care nu au fost deloc anunţate de bancheri sau de autorităţi.

Clientul îşi recuperează banii abia la scadenţă, respectiv după 30 de ani în cele mai multe cazuri, iar dobânda primită este de cele mai multe ori la nivel de cont curent (0,1%) sau chiar zero. Depozitele sunt solicitate de bănci deoarece aşa le cere legea, valoarea acestora fiind egală cu trei rate de dobândă. La un credit maxim de 250.000 de lei, primele trei rate de dobândă însumează circa 3.900 de lei.

„Obligativitatea constituirii unui depozit colateral, în valoare egală cu trei rate de dobândă, valabil pe întreaga durată a finanţării este condiţie de eligibilitate pentru beneficiarii programului Prima casa“, afirmă reprezentanţii Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, instituţia care gestionează garanţiile acordate de stat pentru credite Prima casă.

Existenţa acestui depozit colateral este motivată de faptul că bancherii pot merge să solicite garanţia de la stat pentru un credit ajuns în default abia după 90 de zile de neplată, perioadă în care băncile trebuie să aibă asigurat venitul din dobânzi. Bonificaţiile pe care băncile le plătesc pentru aceste depozite nu sunt însă reglementate.

 

Astfel, dintr-o obligaţie legală aceste depozite s-au transformat într-o sursă ieftină de finanţare pentru bănci în condiţiile în care deşi reprezintă sume blocate timp de 30 de ani sunt bonificate cu dobândă de 0,1% pe an sau deloc. De exemplu, CEC Bank nu plăteşte dobândă pentru sumele păstrate de clienţi în depozite colaterale.