Surpriza-şoc a primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie în stat, câştigat de un candidat independent care în sondaje nu era nici măcar în top 5, îi determină pe investitori să-şi recalibreze şi să repoziţioneze strategia pentru România întrucât dintr-odată încorporează un risc suplimentar: un candidat anti-Nato, anti-UE şi cu simpatii legionare şi discurs pro-Rusia care a bătut de pe TikTok întreaga structură a partidelor.

Astfel, randamentele titlurilor de stat pe 10 ani – costurile la care se împrumută statul român – au crescut şi marţi dimineaţă, după aprecierea de luni, şi au atins la un moment dat un maxim din 2023 încoace, respectiv 7,5%, în timp ce percepţia de risc – prin nivelul cotaţiilor CDS (credit default swap) a urcat de la 159 de puncte la 172,5 puncte. La ora redactării acestei ştiri, Bursa de Valori Bucureşti scade pentru a doua zi la rând, declinul indicelui BET fiind de 0,16%.

“Este din cauza incertitudinii politice şi a modului în care noul Guvern va putea implementa măsurile de ajustare agreate cu Comisia Europeană. Rezultatul alegerilor creşte foarte mult incertitudinea şi asta se reflectă în condiţiile de piaţă pentru România”, spune Ştefan Nanu, director general al Trezoerieri Statului.

Pe lânga incertitudinea politică, prima de risc a României s-a majorat şi ca urmare a deficitului bugetar ridicat şi nevoilor de finanţare. Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România, spune că în general, statul este cel mai bun debitor în monedă locală, prin urmare rata de dobândă la care se împrumută statul în monedă locală este cea mai redusă rată de dobândă dintr-o economie.

“Prin urmare, o majorare a ratei de dobândă plătită de guvern antrenează o majorare a costurilor finanţării pentru întreaga economie (gospodării şi companii). Agenţiile de rating menţionează două ancore care menţin ratingul actual al României: apartenenţa la Uniunea Europeană, precum şi programul PNRR. Prin urmare, este extrem de important, pentru stabilitatea financiară, menţinerea României în cadrul acordurilor pe care le are cu Uniunea Europeană, PNRR fiind de departe cel mai important. Orice blocare a fondurilor europene, în contextul deficitelor gemene extrem de ridicate, poate avea consecinţe importante în ajustarea primei de risc şi, implicit, a yield-urilor obligaţiunilor româneşti”.

Pe de altă parte, leul a rămas uşor neschimbat în raport cu euro – pe piaţa interbancară fiind acum cotat la 4,9771 lei, cel mai probabil pe fondul interveneţiei băncii centrale.

Călin Georgescu, despre care britanicii de la Financial Times scriu că este un politician pro-rus şi de extremă dreaptă, a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, potrivit comisiei electorale, dând o lovitură majoră establishment-ului politic al ţării.

Călin Georgescu, fost membru al partidului naţionalist radical AUR, a candidat ca independent şi nu a fost văzut ca un favorit. Deoarece niciun candidat nu a obţinut mai mult de 50 % din voturile de duminică, Georgescu va participa la un tur de scrutin peste două săptămâni.

Dacă va câştiga, Georgescu va deţine cea mai puternică funcţie din România, cu dreptul de a desemna prim-ministrul, de a purta discuţii de coaliţie şi de a avea ultimul cuvânt în materie de securitate şi politică externă.

„Acesta este un cutremur politic”, a spus Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca. „Nimeni nu a prezis acest lucru”.

Alegerile au avut loc într-un context de nemulţumire faţă de status quo, guvernul de coaliţie al lui Ciolacu confruntându-se cu acuzaţii de corupţie şi proastă gestionare, scrie Financial Times.

Georgescu a contestat anterior apartenenţa României la NATO, susţinând că ţara nu a văzut beneficii clare din partea alianţei.

El a criticat, de asemenea, amplasarea unui scut antirachetă în România, în declaraţii care îi fac ecou preşedintelui rus Vladimir Putin.

În 2020, el l-a numit pe Putin unul dintre puţinii „lideri adevăraţi” din lume şi a afirmat că preşedintele rus „îşi iubeşte ţara”.

În perioada în care a fost membru de onoare al AUR, Georgescu a atras o condamnare generalizată pentru că a susţinut foşti lideri români de extremă dreaptă. De asemenea, el s-a referit la dictatorul pro-nazist al României, Ion Antonescu, sub a cărui guvernare au fost ucişi sute de mii de evrei, ca la un „martir”.

​