România ar fi putut să fie parte din zona euro acum, întrucât în 2015-2016 îndeplinea toate criteriile pentru a accede la clubul ţărilor cu moneda euro. Şansa a fost ratată, pentru că liderii politici nu au putut sau nu au vrut ca România să adopte euro. În acelaşi timp, Croaţia a finalizat ultimii paşi pentru a trece la euro, iar Bulgaria este în cărţi pentru a adopta euro începând cu 2024. Nimeni nu ştie să răspundă la întrebarea „când va avea şi România euro?”.

„Avantajele ar fi enorme. Adepţii ideii că România nu este pregătită vin cu tot felul de argumente, că s-ar pierde independenţa pe partea politicii monetare şi ar exista pârghii mai avantajoase prin care România ar putea să-şi asigure echilibrul bugetar. Este aberant. Ar disciplina guvernul să respecte criteriile, dar politicienii ar pierde o sursă  de jonglare pe partea bugetară”, spune Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române.

Ca PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, principalul indicator pentru dezvoltarea unei ţări, România se află peste Grecia, care este deja în zona euro. De asemenea, este peste Croaţia şi Bulgaria. Argumentul principal pentru care România nu a aderat la zona euro când a avut ocazia a fost opinia că economia ţării nu este încă pregătită şi, chiar dacă în termeni nominali îndeplineşte toate criteriile pentru a introduce euro, în termeni reali nu poate susţine schimbarea.

„Eu cred că este rău că nu suntem în zona euro. După 2007, după aderarea la UE, am tot spus că ar trebui să ne grăbim cu adoptarea monedei euro. Din păcate au prevalat părerile celor care spuneau că trebuie să ne pregătim, să creştem economic, să avem o economie performantă pentru a adera la zona euro”, este de părere Aurelian Dochia, analist economic şi profesor universitar de economie.

Deşi în 2015-2016, pentru prima dată, România îndeplinea toate criteriile pentru a adopta moneda euro, a ratat şansa şi acum nu mai îndeplineşte niciun criteriu de convergenţă. De ce a ratat această şansă?

„Asta este principala întrebare la care ar trebui să răspundă guvernanţii din acea vreme şi de astăzi. Un motiv era atunci că România nu a îndeplinit, vezi Doamne, criteriul convergenţei reale. România avea un PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare mai mare decât al Croaţiei. Astăzi deja România are un PIB per capita raportat la puterea de cumpărare mai mare decât Croaţia, Grecia sau Bulgaria, bineînţeles”, mai spune Lucian Albu.

Avantajele adoptării monedei euro ar fi fost enorme, sunt de părere ambii economişti. În vreme ce inflaţia în România, calculată pe indicele armonizat al Uniunii Europene, era de 12,4% în mai 2022, ultimele date disponibile Eurostat, în zona euro creşterea generalizată a preţurilor a fost de 8,1%.

„Mai ales în condiţiile de acum, când vedem turbulenţele, diferenţa dintre a avea leu sau euro  e că diferenţa dintre a naviga pe o bărcuţa în timpul unei furtuni şi de a naviga pe un crucişător”, spune Aurelian Dochia.

Adoptarea monedei euro pentru orice stat membru actual, cu excepţia Dane­marcei, este o obligaţie asumată odată cu aderarea la Uniunea Europeană. În vreme ce Croaţia, ultima ţară care a intrat în UE, în 2023, va avea euro începând cu 2023, Bulgaria urmează calendarul stabilit şi, cel mai probabil, începând cu 2024 va avea moneda unică europeană în locul levei. Când va intra România în zona euro nimeni nu ştie să răspundă în acest moment.