Dosarul privind privatizarea ICA, prin achiziţionarea de către grupul Grivco, controlat de Dan Voiculescu, a pachetului majoritar de acţiuni al institutului, în 2003, a fost deschis de Parchetul instanţei supreme, în urma unei sesizări formulate de Corpul de control al Ministerului Agriculturii.

Acestea sunt cele mai importante repere cronologice ale dosarului:

10 iunie 2005 - Parchetul instanţei supreme dispune neînceperea urmăririi penale în dosarul ICA; procurorul îşi motivează soluţia arătând că faptele constatate în raportul Corpului de control al Ministerului Agriculturii nu erau prevăzute de legea penală.

7 martie 2007 - La DNA este înregistrată o plângere anonimă care făcea trimitere la articolul publicat într-un cotidian central, al cărui titlu era "Moralistul Voiculescu tunde 40 de milioane de euro în afacerea institutului de cercetări alimentare".

4 decembrie 2008 - Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane printre care fostul ministru al telecomunicaţiilor Sorin Pantiş, este trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul privind privatizarea ICA. Procurorii DNA susţin că privatizarea frauduloasă a institutului a fost făcută în folosul lui Voiculescu, ea fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu suma de peste 7,7 milioane de euro.

6 ianuarie 2009 - La Tribunalul Bucureşti are loc primul termen de judecată în dosarul ICA. La acest prim termen, instanţa Tribunlului Bucureşti a constatat lipsa de apărare pentru Dan Voiculescu şi un viciu de procedură în cazul lui Gheorghe Sin, membru în Adunarea Generală a Acţionarilor a ICA, dispunând amânarea discuţiilor în dosarul privind privatizarea institutului.

3 martie 2009 - Dosarul este mutat la instanţa supremă, după ce procurorii DNA au cerut acest lucru având în vedere că, în decembrie 2008, la doar câteva zile distanţă după trimiterea lui Dan Voiculescu în judecată, el redevine parlamentar.

29 iunie 2012 - Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) trimit dosarul înapoi la Tribunalul Bucureşti după ce Dan Voiculescu îşi dă demisia din Senat. Drept efect al demisiei, instanţa supremă admite ca nu mai este competentă să judece dosarul.

18 iulie 2012 - Tribunalul Bucureşti reia dezbaterile în dosarul privatizării ICA.

20 decembrie 2012 - Ca urmare a faptului că Dan Voiculescu este din nou ales senator - în 9 decembrie - Tribunalul Bucureşti nu mai este competent să judece cauza. Astfel, dosarul ajunge pentru a doua oară pe masa magistraţilor de la instanţa supremă.

31 ianuarie 2013 - Are loc primul termen la ICCJ. Din completul de judecată fac parte judecătorii Cristina Rotaru, Ioana Bogdan şi Ionuţ Matei, adică exact magistraţii care l-au condamnat în primă instanţă pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul "Trofeul Calităţii".

5 februarie 2013 - Pentru a treia oară, dosarul ajunge la Tribunalul Bucureşti, după ce Dan Voiculescu demisionează din funcţia de senator, iar ICCJ nu mai este competentă să judece acest proces.

26 septembrie 2013 - Dan Voiculescu este condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani, însă decizia Tribunalului Bucureşti nu a fost definitivă. Tot în primă instanţă, directorul ICA Gheorghe Mencinicopschi şi fostului ministru Sorin Pantiş au primit câte şase ani de închisoare cu executare. Ceilalţi inculpaţi, în număr de 12 - pentru că cel de-al 13-lea, Gheorghe Domnişoru, a decedat în 19 martie 2013 - au primit pedepse între cinci şi şase ani de închisoare cu executare.

7 martie 2014 - Are loc primul termen, în apel, al procesului, la Curtea de Apel Bucureşti.

29 aprilie 2014 - Judecarea cauzei este amânată după ce preşedintele completului, judecătorul Stan Mustaţă, este ridicat de procurorii DNA şi dus la audieri, chiar în ziua procesului.

1 iulie 2014 - Are loc primul termen de judecată, cu un nou complet format din magistraţii Camelia Bogdan şi Mihai Alexandru Mihalcea, cei care, după doar patru înfăţişări, au dat sentinţa definitivă în acest caz.

8 august 2014 - Dan Voiculescu este condamnat definitiv în dosarul privind privatizarea ICA la 10 ani de închisoare cu executare. Fostul Ministrul Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de 7 ani de detenţie, iar Gheorghe Mencinicopschi de 8 ani.