Potrivit reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în şedinţa de miercuri Secţia pentru procurori a CSM a constatat că fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele de conduită reglementate de articolul 9 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, conform cărora ”judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitate lor”.

Secţia pentru procurori a CSM a apreciat că, în principiu, relaţia de rudenie, căsătorie, afinitate şi prietenie dintre un magistrat şi orice altă persoană, inclusiv oameni politici, nu constituie o încălcare a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

”În cazul de faţă însă, din probatoriul administrat, au rezultat elemente care o puteau determina pe doamna Alina Mihaela Bica să aibă reprezentarea faptului că afişarea publică a relaţiei de prietenie cu omul politic Elena Gabriela Udrea este de natură să afecteze aparenţa de imparţialitate în soluţionarea unor dosare aflate în instrumentarea DIICOT, dosare vizând persoane din anturajul doamnei Elena Gabriela Udrea şi cunoscute de către magistratul în cauză”, arată CSM

Decizia de miercuri a Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi contestată la Plenul Consiliului în termen de cinci zile de la comunicare, iar hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea Secţiei pentru procurori prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic, rămasă irevocabilă, se depune la dosarul profesional al Alinei Bica.

Conducerea CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în 31 octombrie 2014, pentru a face verificări atât în cazul cererii Alinei Bica, pe atunci procuror-şef al DIICOT, de apărare a reputaţiei profesionale, cât şi raportat la o posibilă încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Sesizarea a fost făcută după ce fotografii cu Elena Udrea, Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii Anamaria Topoliceanu au fost difuzate pe un blog intitulat "Joscenzura2014", aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat şi facturi din timpul şederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost şters.

Bica a cerut CSM să facă, prin Inspecţia Judiciară, verificări privind aceste imagini, precizând că nu comentează aspecte ce ţin de viaţa privată, din timpul unui concediu de odihnă. Ulterior, Bica şi-a retras cererea.

Elena Udrea declara, după publicarea acestor fotografii, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekend-ul de Valentine's Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

În luna ianuarie, Inspecţia Judiciară a stabilit că fostul şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele Codului deontologic al magistraţilor, în urma analizării fotografiilor în care Bica apare alături de Elena Udrea, în vacanţă la Paris, raportul IJ ajungând la Secţia de procurori a CSM.

Faptul că Alina Bica a încălcat Codul deontologic nu o afectează decât în măsura în care, dacă ar fi achitată în mod definitiv de instanţa de judecată, ar trebui să fie evaluată de CSM, ca orice magistrat. În prezent, Bica este suspendată din magistratură, aflându-se în arest din 22 noiembrie 2014.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. În acest dosar, instanţa supremă a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu în cazul Alinei Bica, soluţia nefiind definitivă.

Chiar dacă măsură ar rămâne definitivă, Alina Bica nu va putea fi eliberate din închisoare întrucât pe numele ei este emis un alt mandat de arestare, în dosarul în care este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu. În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.