Prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-şi asumându-şi generarea unor vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie, transmite CSM, după ce Legislativul a aprobat legea referitoare la pensiile speciale.

„Având în vedere adoptarea de către Senatul României a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu , Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă dezacordul faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească, prin adoptarea de măsuri cu consecinţe iremediabile asupra independenţei justiţiei şi statutului magistratului. În procesul legislativ nu a existat un dialog instituţional onest între puterea legislativă şi puterea judecătorească, în sensul că nu a fost solicitat un aviz real al Consiliului cu privire la forma adoptată a proiectului de lege”, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit CSM, Puterea legislativă a trimis Consiliului o altă formă a proiectului de lege, care a fost avizată favorabil cu observaţii prin Hotărârea plenului nr. 187 din 22.12.2022.

„Proiectul de lege adoptat astăzi a fost modificat succesiv în faţa comisiilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, având o formă total diferită de cea avizată favorabil cu observaţii şi introduce noi condiţii care nu au fost supuse dezbaterilor şi cu privire la care nu a fost emis avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, proiectul de lege transmis iniţial şi adoptat de prima cameră sesizată – Senatul României, nu prevedea nicio condiţie de vârstă pentru pensionare, ci doar reglementa vechimea minimă în profesie. Prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-şi generarea unor vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie.

În calitate de garant constituţional al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii”, se menţionează în finalul comunicatului.

Potrivit legii adoptată de Parlament, se introduce eşalonat o vârstă minimă de pensionare care creşte până la 60 de ani, în 2035, în cazul magistraţilor.