“Avem depuse scrisori de intenţie inclusiv pe curse regulate. Anul viitor sperăm la 300.000-400.000 de pasageri, în total putem procesa 1 milion de pasageri pe an”

 Aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa), cel mai vechi din România, situat la doar 9 kilometri de centrul Bucureştiului şi inaugurat în 1920, a ajuns la final cu lucrările de reabilitare, o investiţie totală de 66,6 milioane de lei (fără TVA) şi va fi deschis pentru curse private, charter şi chiar regulate din martie anul viitor. Până în 2012, când a fost închis, aeroportul din Băneasa reprezenta “casa” companiilor low-cost, ce transportau 2,4 milioane de pasageri înainte să se mute pe aeroportul din Otopeni. Pista de 3.200 de metri lungime a acestui aeroport era considerată cea mai bună din ţară de specialiştii din aviaţie. 

 “Lucrările au ajuns la final, am demarat  procedura de recepţie la terminarea lucrărilor, ce poate dura două-trei săptămâni dacă totul este în regulă. Avem depuse scrisori de intenţie pentru operare, inclusiv pe curse regulate. Momentan nu putem să facem publice numele companiilor. Capacitatea aeroportului este de peste 250 de pasageri/oră/flux. Vom  putea opera 1 milion de pasageri pe an dar anul viitor sperăm să avem 300.000-400.000 de pasageri, urmând să creştem în 2-3 ani la 800.000-1 milion de pasageri”, a declarat pentru ZF Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, ce operează aeroportul din Băneasa. 

Investiţia de 66,6 milioane de lei s-a făcut în cadrul obiectivului “Reabilitarea şi refuncţionalizarea interioarelor clădirilor A,B şi Rotondă de la aeroportul internaţional Aurel Vlaicu”. Firmele care au câştigat contractual sunt Bog’Art SRL (lider de asociere), UTI Grup SA (asociat), UTI FM (subcontractant), garanţia lucrării fiind de 73 de luni de la încheierea lucrărilor.

Terminalul aeroportului din Băneasa a fost restaurat la forma pe care o avea în 1952, dar cu teh­nologii moderne. În luna iunie a acestui an, chiar dacă aeroportul nu era deschis oficial, au fost operate câteva zboruri private. Zborurile ce au adus echipele de fotbal pentru campionatul Euro 2020 au aterizat şi pe aeroportul din Băneasa. În total sunt cinci porţi de îmbarcare pentru curse interne, internaţionale, zboruri VIP şi pasageri de tranzit.

“Deschiderea oficială pentru traficul de pasageri va fi în trimestrul unu 2022, nu mai târziu de 27 martie, începutul sezonului de vară. Vom opera zboruri interne, regionale, charter dar putem opera şi avioane mai mari pe curse regulate. Tarifele sunt uşor mai mari decât la Otopeni, dar numai cu 1 euro per pasager şI 1 euro pe tonă. Şi desigur rămân şi cursele business”. 

Înconjurat din toate părţile de proiecte imobiliare (rezidenţiale, comerciale, clădiri de birouri) aeroportul din Băneasa începuse să fie văzut ca un obstacol în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale.De-a lungul anilor, până la închiderea din 2012, aeroportul a fost supus mai multor presiuni imobiliare, chiar se cerea desfiinţarea acestuia. După ce în 2009 avioanele au primit interdicţia de a mai decola şi ateriza seara pentru a nu deranja locuitorii din vecinătate, în 2011 fostul ministru al transporturilor Anca Boagiu anunţa data la care se vor muta toate zborurile low-cost, ca urmare a "tranformării aeroportului din Băneasa într-un city airport pentru curse business şi VIP". A durat 9 ani până au demarat  lucrările de restaurare.

În 2020, Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti(CNAB) care administrează cele două aeroporturi din Bucureşti (Aurel Vlaicu şi Henri Coandă) a avut o cifră de afaceri de doar 372 milioane lei anul trecut, o scădere a veniturilor de 64%, pe fondul reducerii traficului aerian în pandemie.

Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare aeroport din ţară, a ajuns la 4,9 milioane de pasageri în primele nouă luni  din acest an, trafic în creştere cu 30% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor transmise de oficialii companiei. Până la finalul anului se estimează un trafic de 6,5 milioane de pasageri.

De pe aeroportul Otopeni cele mai multe rute sunt deservite de companiile low-cost Wizz Air, Blue Air şi Ryanair dar şi de compania de stat Tarom. Printre operatorii de linie care mai au curse regulate de pe Otopeni se numără şi Air France KLM,  British Airways şi alţii. 

Anul trecut traficul aerian s-a prăbuşit pe fondul restricţiilor impuse în pandemia Covid 19. Doar 4,4 milioane de pasageri înregistra aeroportul din Otopeni, după ce, cu un an în urmă era tranzitat de 15 milioane de pasageri. Industria aeriană a fost una din cele mai afectate de pandemia Covid 19, companiile aeriene au fost nevoite să anuleze bilete de avion şI să acorde vouchere pentru deplasări viitoare.