Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentaţiei, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea şi a maximiza rezultatul, cât şi prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcţie de ADN-ul individului.

Cercetătorii chinezi anunţau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluţia la problema sustenabilităţii mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.

Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universităţii Chineze de Agricultură din Beijing şi au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.

După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicaţi circa 1.000 de cercetători şi 65.000 de funcţionari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluţie tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.

Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificaţie geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb şi grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile şi condiţiile de vreme.

Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% şi să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producţia a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puţin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul şi planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.

În acelaşi timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârşitul lunii august, o companie din Silicon Valley şi un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înţelegere şi au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanţurilor de retail până în 2020.

Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forţeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulaţie. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats şi North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut preşedintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură şi de Administraţie pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.

Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienţii pot găsi fripturi de vită şi porc, cârnaţi, costiţe şi alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradiţională.

„Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 şi mânca la aceeaşi oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viaţa este cel puţin haotică acum.”

Mâncare pe ADN-ul tău

Între timp, pentru oamenii aflaţi în economiile dezvoltate şi care trăiesc în problemele cotidiene de „azi şi acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorităţi. De aceea, cum businessul ţine foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentaţiei chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experienţă.

Deoarece personalizarea este dictonul principal în piaţă, Nestlé duce ideea la nivelul următor şi încearcă să creeze planuri de nutriţie personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viaţă şi să păstreze sănătatea indivizilor.

Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienţilor kituri pentru a-şi colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicaţii, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiştii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă şi suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor şi băuturilor pe care le consumă un individ.

De mulţi ani, elveţienii de la Nestlé încearcă să se poziţioneze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriţie şi companie farmaceutică. În decembrie 2016, preşedintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, aşa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?

Cei mai mari producători de mâncare din lume şi-au petrecut ultimii ani încercând să recâştige consumatorii din America şi din Europa, care şi-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranţi, zahăr şi sare care a inundat producţia.

Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills şi Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puţine cereale, în timp ce Coca-Cola şi PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.

Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel şi oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării şi al băuturilor.

Ce bem mâine?

Coca-Cola a şocat reţelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunţat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se menţină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut faţă de produsele acidulate şi al unei apetenţe ridicate pentru ceaiuri şi ape aromate, reprezentanţii acesteia consideră că o băutură care să conţină substanţa nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluţia.

În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, şi industria berii se uită înspre piaţa de cannabis şi înspre creşterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.

Această piaţă a atras atenţia deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârşitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.

În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud şi în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potenţial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.

La sfârşitul verii, guvernul britanic a anunţat că se pregăteşte să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătăţii. Între timp, Coreea de Sud a anunţat că va interzice vânzarea de cafea în şcoli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.

În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale şi care să se încadreze în acelaşi timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze şi publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenţia asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta şi produsul cola, de bază pentru mulţi producători, deoarece şi acesta conţine cofeină.