Pentru aproape 60% dintre românii care sunt în baza de date a platformelor de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro şi Undelucram.ro, viaţa profesională a suferit transformări în ultima perioadă, fie că vorbim despre modificarea modului de lucru sau a locului din care îşi desfăşoară activitatea şi până la scăderi de salarii sau concedieri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformelor de recrutare.

Studiul arată că persoanele cel mai afectate de pierderea locului de muncă au între 45-54 ani, sunt din mediul rural şi oraşe medii sau au un nivel de educaţie mediu şi submediu. În acelaşi timp, şomajul tehnic a fost o măsură ce a afectat mai degrabă persoanele de gen feminin, din oraşe medii, cu educaţie medie.

Pentru 27% dintre respondenţi nu s-a schimbat nimic la locul de muncă în ultimele luni, în timp ce, la polul opus, 19% şi-au pierdut locul de muncă, 16% sunt în şomaj tehnic, iar 23% şi-au văzut fie salariul sau beneficiile diminuate, fie norma de muncă redusă. Reducerile salariale au fost menţionate într-o proporţie mai mare de manageri, comparativ cu cei în funcţii de execuţie.

Domenii precum IT/ telecom au fost afectate într-o mai mică măsură, în timp ce angajaţii din vânzări, producţie/ logistică sau turism/ alimentaţie au avut de înfruntat provocări de tipul pierderii locului de muncă, şomajului tehnic sau reducerilor salariale.

După starea de panică de la începutul pandemiei, reprezentanţii platformelor de recrutare spun că observă o întreagă paletă de emoţii în rândul celor înregistraţi pe platformele de recrutare. Cel mai puternic resimţite sunt îngrijorarea (46%, mai mult în rândul femeilor), optimismul (40%) şi tensiunea (38%). Bărbaţii sunt mai rezistenţi în faţa acestui aflux emoţional, mai informaţi, mai pragmatici şi mai pregătiţi să privească optimist spre viitor. Femeile, pe de altă parte, sunt mai îngrijorate şi mai reţinute în ce priveşte construirea unui plan de adaptare. Persoanele care activează în producţie, deşi mai îngrijorate, sunt mai pragmatice şi optimiste. În acelaşi timp, cei care lucrează sau au lucrat în domeniul serviciilor sunt îngrijoraţi şi tensionaţi, dar au şi sentimentul că se află într-o poziţie privilegiată comparativ cu angajaţii din alte domenii.

Indiferent de domeniul de activitate, cei cu o senioritate mai mare în muncă sunt mai pragmatici, mai privilegiaţi şi mai încrezători cu privire la viitorul lor.

În ceea ce priveşte nivelul de senioritate şi modul în care sunt resimţite diferitele stări emoţionale, putem vedea că cei aflaţi la început de carieră au trăiri mixte, nu neapărat pozitive (plictiseală, singurătate, impulsivitate), în timp ce persoanele cu o experienţă de peste 5 ani sau aflate la nivel managerial se declară cu precădere pragmatice, chiar privilegiate (în cazul ultimei categorii).

Bucureştiul este o ‚pasăre rară’ printre mediile de rezidenţă din România. Aici se înregistrează cel mai mare procent al celor care lucrează de acasă (65%) faţă de cei care au continuat să meargă la serviciu (22%). De asemenea, studiul a pus în evidenţă un clivaj major la nivelul întregii ţări între cei care au lucrat de acasă (femeile, tinerii între 18-34 de ani, persoanele cu educaţie superioară) şi cei care au continuat să meargă la serviciu, asigurând, practic, condiţiile de bază pentru ceilalţi de a putea să lucreze de acasă. Cei care au mers la serviciu au fost bărbaţii, angajaţii de peste 45 de ani, cei din mediul rural sau urbanul mic şi mediu, precum şi angajaţii cu educaţie primară şi medie. Provocările lucrului de acasă au fost diferite în funcţie de vârsta angajaţilor: dacă tinerii se plâng de lipsa unui program de masă şi izolare socială, cei mai maturi au avut provocări pe măsură: învăţarea unor deprinderi profesionale noi, gestionarea unei zile încărcate sau responsabilităţile familiale şi parentale.

"Într-un mod poate incorect politic, aş putea spune că cei privilegiaţi au stat acasă, pe când cei defavorizaţi au mers la lucru pentru a face acest lucru posibil. #staiacasasalveazavieti nu este un drept pentru toată lumea, atâta vreme cât, parafrazându-l pe Orwell, unii sunt mai egali decît alţii. Unii au salvat vieţile celor de acasă mergând la lucru, ceea ce nu e valabil doar pentru personalul medical", spune Alina Stepan, Country Manager Ipsos România.

‘Să revin la acelaşi loc de muncă?’ pare să fie o a doua întrebare, cel puţin la fel de legitimă, potrivit studiului derulat de platformele de recrutare.

Aproape jumătate din cei care au lucrat de acasă (48%) spun că îşi doresc mult sau foarte mult să revină la locul de muncă, şi doar 18% spun că îşi doresc puţin sau foarte puţin să facă acest lucru. Cei care îşi doresc cel mai puţin să revină sunt tinerii între 25-45 de ani (nucleul dur al vârstei active de muncă), cei cu studii superioare şi angajaţii din Bucureşti. Cu toate acestea, tot aproape jumătate (49%) dintre românii care au lucrat de acasă spun că se simt inconfortabil sau foarte inconfortabil cu reluarea lucrului de la locul de muncă.

Pentru viitor, cele mai stabile domenii sunt IT/ telecom, HR, marketing, căci angajaţii din aceste domenii nu intenţionează să îşi caute un loc de muncă în perioada următoare, în timp ce angajaţii din contabilitate-financiar, transporturi, turism, call centers caută activ noi joburi, chiar şi în afara domeniului în care lucrează în prezent.

Pe de altă parte, informaţiile despre nivelul salariilor din piaţă (39%), existenţa cursurilor de perfecţionare a abilităţilor profesionale (38%) şi review-urile pozitive despre angajatori (33%) sunt cele mai importante trei aspecte pe care le pot adresa angajatorii care vor să atragă forţa de muncă.

"Perioada pe care o traversăm reprezintă un test atât pentru angajatori, cât şi pentru angajaţi: fiecare trebuie să facă eforturi pentru a  supravieţui profesional în condiţii mai puţin obişnuite, posibil pe termen nedefinit. În contextul unui mediu de business instabil şi nesigur, este important să putem privi matur şi responsabil aceste schimbări şi să învăţăm să gestionăm optim ambiguitatea, aceasta devenind, practic, noua normalitate", precizează Manuela Guţe, HR Senior Vice President la Ipsos.

Studiul Ipsos s-a desfăşurat între 11-17 mai 2020 în rândul a 4.221 de români prezenţi pe platformele de recrutare BestJobs, eJobs, Hipo.ro şi Undelucram.ro. Respondenţii au fost invitaţi să participe la proiect de către fiecare platformă parteneră prin canalele proprii (newsletter, email, website). Vârsta participanţilor este între 18-55+ ani, cu o medie de vârstă de 39 de ani (mijlocul vârstei active de muncă). Participanţii provin din toate mediile de rezidenţă, au diferite niveluri de pregătire educaţională şi se află la niveluri diferite în carieră.

Studiul a fost prezentat în premieră în cadrul webinarului ‘Viitorul pieţei muncii în România’.