Conform rezultatelor finale ale scrutinului de duminică, date publicităţii joi de BEC, la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie în străinătate s-au prezentat la urne 377.651 de români, iar dintre aceştia 38.778 (10,26%) au votat pentru Victor Ponta şi 338.873 (89,73%) pentru Klaus Iohannis.

De altfel, Klaus Iohannis a câştigat alegerile în toate cele 294 de votare organizate în străinătate, cu excepţia celei din Palestina. În această ţară au votat 19 români, iar zece dintre aceştia (52,63%) au votat cu Victor Ponta.

În multe dintre ţări, precum Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Elveţia, Norvegia, Olanda, Danemarca, peste 90% dintre alegători au votat cu Klaus Iohannis.

Cei mai mulţi români au votat în Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceştia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 11.021 (11,40%) cu Victor Ponta.

În Spania, au votat 82.744 de români. Dintre aceştia, 74.995 (90.63%) au votat cu Iohannis, iar 7.749 (9.36%) cu Ponta.

Un număr mare de români - 35.543 - s-a prezentat la vot în 16 noiembrie şi în Republica Moldova. Dintre aceştia, 27.933 (78.58%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 7.610 (21.41%) cu Victor Ponta.

În Marea Britanie, s-au prezentat la urne 25.850 de români, iar 24.533 (94,90%) au votat cu Klaus Iohannis.

În Franţa, s-au prezentat la urne 16.053 de români, iar 93,46% (15.004) au votat pentru Klaus Iohannis, în Belgia au mers la urne 13.040 de români, 93,72% votând cu Iohannis, în timp ce în Austria au votat 9.533 de români, 94.12% dintre aceştia preferându-l tot pe Iohannis.

În Australia, au votat 1.499 de români, 92,39% dintre aceştia votând cu Klaus Iohannis, în timp ce în Noua Zeelendă au mers la urne 330 de români, dintre care 309 au votat cu Iohannis.

În Canada, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat 6.490 de români, dintre care 6.067 (93.48%) l-au preferat pe Victor Ponta, iar în Statele Unite ale Americii au mers la vot 17.683 de cetăţeni români. Dintre aceştia, 16.388 (92,67%) au votat cu Klaus Iohannis.

În Danemarca, au votat 4.813 de români, dintre care 4.579 (95,13%) pentru Klaus Iohannis, în timp ce în Elveţia au mers la vot 3.758 de români, din care 3.504 (93.24%) au votat cu Klaus Iohannis, iar în Olanda au votat 3.818 români, dintre care 92,5% cu Klaus Iohannis.

În Irlanda, au mers la urne 3.718 de români, din care 3.560 (95,75%) au votat cu Iohannis.

În străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare, în: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria, Arabia Saudita, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Angola, Belgia, Bosnia Herţegovina, Brazilia, Belarus, Bulgaria, Canada, Chile, Cipru, Columbia, Croaţia, Cuba, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Federaţia Rusă, Filipine, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, India, Iordania, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Pakistan, Palestina, Peru, Polonia, Portugalia, Qatar, Republica Arabă Siriană, Republica Cehă, Republica Chineză, Germania, Indonezia, Iran, Republica Moldova, San Marino, Turcia, Senegal, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Sri Lanka, SUA, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam şi Zimbabwe.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, în mai multe capitale europene cozile de la secţiile de votare au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

Problemele legate de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul acestuia, Teodor Meleşcanu, a demisionat şi al la două zile de la cel de-al doilea tur de scrutin. El şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a susţinut că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

Joi, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, joi, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.

Tot joi, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a declarat, legat de problemele din diaspora de la scrutinul prezidenţial, că "strict pe lege" putea fi emisă o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în turul al doilea.