Care e legatura intre produsele Softwin, Totalsoft si Intrarom? Nici una pana acum, dar noua alianta intre cele trei firme de IT pentru binele fiecaruia dintre ele nu ar trebui sa mire. Saptamana aceasta vor anunta impreuna ca vor investi bani in oferirea de consultanta pentru accesarea fondurilor europene. Nu peste mult timp, echipe de angajati ai celor trei companii, care anul trecut au inregistrat cumulat venituri ce depasesc 100 de milioane de euro, vor merge in orase din tara unde vor oferi consultanta pentru intocmirea proiectelor de cofinantare. Cei vizati sunt firmele mici si mijlocii si administratia publica locala.

Din informatiile disponibile, consultanta va fi neangajanta, adica cel care reuseste, ajutat de alianta gulerelor albastre, cum sunt numiti in general cei din IT, sa elaboreze un proiect care primeste finantare europeana nu va fi obligat sa cumpere produsele nici uneia dintre cele trei firme. Important va fi ca proiectele sa fie pentru achizitii din domeniul tehnologiei informatiilor. Trio-ul ofera solutii de software prin Softwin (partea de front office si aplicatii uzuale) si TotalSoft (partea de back office si comunicatii), iar echipamentele hardware ar putea fi livrate de Intrarom.

"Nu vorbim de sute de mii de euro sau de zeci, sute sau mii de milioane. Vorbim de zeci si sute de miliarde de euro care vor fi alocati de Uniunea Europeana in urmatorii ani", accentua, printr-un crescendo intentionat prelungit, Jeff Clark, directorul operatiunilor Intel din Europa. Localizat, aceasta suma ar putea ajunge la 380 de milioane de euro in Romania urmatorilor sapte ani pentru sustinerea proiectelor de informatizare, este de parere ministrul IT&C, Zsolt Nagy. Tot ce au de facut firmele de software, echipamente sau servicii IT este sa-i convinga pe cei consiliati ca investitiile in IT ar trebui sa se afle pe prima pozitie in lista planurilor lor de viitor. "Perceptia pe care o au in general oamenii este ca lucrurile pe care merita sa cheltui banii sunt lucrurile urgente. Adica strazi mai bune, un pod, cladiri, dar putini recunosc care sunt lucrurile importante, cum ar fi infrastructura IT", sustine directorul european al Intel. El ofera doua modele extreme: Irlanda, care a investit mult in IT si a devenit o tinta preferata de investitiile marilor companii din domeniu, si Grecia, care a ramas la un nivel minim de informatizare. Promisiunea orientarii catre tehnologii performante ar trebui sa fie validata de economiile de resurse obtinute pentru cei ce aleg sa-si delege catre masini si software activitati care altfel ar necesita angajati in plus. "Daca esti IMM in secolul 21, nici macar nu ai nevoie de un birou. Cu echipamentele potrivite poti avea aceeasi perceptie in ochii clientilor, chiar daca lucrezi de acasa", sustine Jeff Clark.

Iar daca Intel crede ca "knowledge economy" (economia bazata pe cunoastere) e calea, sunt voci care spun de pe acum ca nu atat de multi o vor urma. Din partea analistilor exista mai degraba predictii pesimiste. Intr-un studiu IDC prezentat luna trecuta se arata ca anul trecut a fost mai degraba varful de crestere al investitiilor in IT in statele din centrul si estul Europei. Impreuna au avut o medie de crestere de aproximativ 14,2% fata de anul precedent. Tendinta este descendenta si IDC estimeaza ca in 2010 cresterea investitiilor in IT nu va depasi 13%. Anul trecut, aceleasi analize, dar orientate spre Romania, spun ca totalul cresterii a fost de doar 10,2%. E drept insa ca Romania si Bulgaria au un decalaj demn de luat in calcul cand se compara cu tarile din restul regiunii.

"Companiile trebuie sa urmareasca nu doar sa fie competitive in Romania, ci sa fie competitive in orice parte a lumii", este de parere Jeff Clark. Iar daca acceptam premisa managerului Intel, care nu pune deloc la indoiala faptul ca firmele romanesti au nevoie de procesoare multicore si sisteme de operare Vista, intr-adevar banii europeni vor exista, destinati intr-un mod mai general cresterii competitivitatii, iar investitiile in IT sunt considerate una dintre modalitati. Fondurile alocate sunt de doua ori mai mari decat cele venite prin programele USAID sau cele ale Bancii Mondiale. Raportat la numarul de locuitori, Romania urmeaza sa primeasca pana in 2013 fonduri structurale de 911 euro pe cap de locuitor, cu zece euro mai mult ca Bulgaria, dar de cel putin doua ori mai putin decat oricare dintre cele zece state ce au aderat la Uniunea Europeana in valul anterior, cu exceptia Letoniei (1.751 de euro). Si nu toti banii alocati se vor traduce automat in vanzari mai mari ale companiilor locale.

Exemplul de pana acum al tarilor din regiune a aratat ca cele mai multe nu au reusit sa consume nici macar 30% din sumele puse la dispozitie. In medie, spun cei de la The Economist, doar 4% dintre IMM au depus dosare pentru a accesa fonduri si un sfert dintre ele au reusit sa convinga ca le merita. In Romania, in acest ciclu vor interveni, asadar, companiile de IT, incercand sa deturneze cat mai mult din fonduri spre dezvoltarea infrastructurilor informatice.