♦ Ajustorul fiscal este un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte ţări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe şi diferite de la ţară la ţară ♦ În prezent, nu există reglementări în legislaţia fiscală cu privire la modalitatea de calcul al cifrei de afaceri în cazul băncilor. Prin urmare, ar trebui introduse definiţii clare în acest sens în Codul fiscal dacă se va merge pe varianta de procent din cifra de afaceri. De asemenea, pentru evitarea interpretărilor ar trebui să se explice dacă cifra de afaceri va include venituri nete care vor ţine cont şi de cheltuieli sau doar veniturile brute înregistrate de bănci (cu explicitarea categoriilor de venituri în mod specific), spune Andra Caşu, şefa departamentului de taxe directe de la EY.

Taxarea suplimentară a băncilor prin introducerea ajustorului fiscal sau taxarea cu 1% a cifrei de afaceri s-au regăsit printre variantele discutate de autorităţi în ultima perioadă. Rămâne de văzut pentru care dintre măsuri va opta în cele din urmă guvernul.

Cert este că noile idei de taxare au stârnit diverse reacţii încă de la stadiul de proiect.

„Ajustorul fiscal reprezintă un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte ţări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe şi diferite de la ţară la ţară, fiind în continuare aplicabile din punct de vedere legislativ“, a explicat Andra Caşu, liderul departamentului de taxe directe al EY România, la solicitarea ZF.

Conform propunerii de modificare a Codului Fiscal, ajustorul fiscal va avea drept scop instituirea unui nivel minim de impozit pe profit datorat de contribuabili. Acesta va avea la bază o modalitate complexă de calcul pentru toate companiile, care va ţine cont atât de venituri cu anumite excepţii, cât şi de anumite cheltuieli înregistrate, fapt ce va creşte povara fiscală a companiilor, efortul de conformare prin identificarea tuturor elementelor care ar trebui incluse în calculul ajustorului, cât şi adaptarea resurselor interne pentru efectuarea calculului, explică Andra Caşu.

Ce este de remarcat este că nivelul ajustorului fiscal ar putea fi mai mare în cazul băncilor şi companiilor de asigurări-reasigurări, având în vedere că procentul aplicat va fi mare.

„Pentru moment nu considerăm că sunt şanse prea mari să se renunţe la introducerea ajustorului fiscal (cel puţin având în vedere că acesta a rămas constant în propunerile de modificări la Codul fiscal, doar cu mici ajustări la modalitatea de calcul în diversele variante de propuneri legislative)“, consideră şefa departamentului de taxe directe de la firma de consultanţă şi  audit EY.

În ceea ce priveşte cea de-a doua variantă de taxare suplimentară a băncilor, respectiv varianta cu 1% din cifra de afaceri, reprezentanta EY aminteşte că în prezent nu există reglementări în legislaţia fiscală cu privire la modalitatea de calcul al cifrei de afaceri în cazul băncilor.

Prin urmare, ar trebui introduse definiţii clare în acest sens în Codul Fiscal dacă se va merge pe varianta de procent din cifra de afaceri. De asemenea, pentru evitarea interpretărilor ar trebui să se explice dacă cifra de afaceri va include venituri nete care vor ţine cont şi de cheltuieli sau doar veniturile brute înregistrate de bănci (cu explicitarea categoriilor de venituri în mod specific), susţine liderul departamentului de Taxe Directe al EY România.

„Taxarea băncilor pe varianta ajustorului ar putea aduce o povară fiscală mai mare băncilor ca urmare a complexităţii modului de calcul, a introducerii mai multor elemente în calcul şi a procentelor mai mari aplicabile. Varianta procentului de 1% din cifra de afaceri ar putea aduce probleme de conformare în lipsa prevederilor clare privind modul de calcul al cifrei de afaceri“, a concluzionat Andra Caşu vorbind despre implicaţiile taxării suplimentare a băncilor pe cele două variante de taxare.

Din ideile vehiculate în ultima perioadă taxarea băncilor ar putea presupune aplicarea impozitului de 16% pe profit ca şi până acum, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri, indiferent dacă înregistrează pierderi, urmând să se aleagă cea mai mare valoare dintre cele două. O altă variantă a taxării băncilor ar presupune combinarea celor două, respectiv 1% din cifra de afaceri Ă16% impozit pe profit.

Guvernul urmăreşte să obţină peste 2 mld. de lei din taxarea suplimentară a băncilor, după cum a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor. Însă, calculele estimative indică încasări suplimentare de sute de milioane de lei din taxarea suplimentară a băncilor, nu de peste 2 mld. lei cum speră autorităţile.

Înainte de aplicarea acestei taxări suplimentare a băncilor, din impozitul pe profit al băncilor au ajuns la buget în tot anul 2022 peste 1,8 mld. lei, după ce în 2021 suma virată de bănci a fost de 1,65 mld. lei, potrivit datelor de la BNR.

În primul semestru (S1) din 2023 suma virată de instituţiile de credit în contul impozitului pe profit depăşise deja 1,3 mld. lei, în condiţiile în care câştigul instituţiilor de credit a ajuns la finalul primelor şase luni din acest an la un record de circa 6,8 mld. lei. Dacă se menţine şi în a doua parte a anului ritmul de creştere al profitului băncilor până la un record de 14 mld. lei, ipotetic statul ar putea încasa pe tot anul din impozitarea profiturilor instituţiilor de credit o sumă dublă faţă de cea din S1, adică 2,6 mld. lei.