Faptul in sine e deja cunoscut: suedezii de la Oresa Ventures au preluat 49% din actiunile producatorului de vopsele Guzuchim intr-o tranzactie de noua milioane de euro, care presupune achizitia unui pachet minoritar combinata cu o majorare de capital. Ca atare, Guzuchim este evaluata la 18 milioane de euro, o suma net diferita de cele 1.500 de marci germane (750 de euro), cu care Guzu a pornit afacerea in 1994. O mare diferenta exista si intre subsolul cladirii aproape parasite din cartierul bucurestean Rahova in care Guzu - pe atunci proaspat absolvent al facultatii si posesor al diplomei de inginer chimist - si unul dintre colegii sai au inceput sa produca antigel si apa demineralizata (distilata) si fabrica moderna pe care Guzuchim o construieste in Popesti-Leordeni. Iar diferentele nu tin numai de arhitectura. Un singur exemplu: daca in primul an de activitate au produs patru tone de antigel, anul trecut au livrat aproape 3.000 de tone. Totusi, antigelul nu mai ocupa acum un loc de frunte intre produsele Guzuchim. Din 1998, cand compania a inceput sa-si diversifice portofoliul, vopselele decorative au devenit noua vedeta a Guzuchim, aducandu-i an de an cresteri importante.

Anul trecut insa, dupa mai bine de un deceniu, Viorel Berbec, partenerul lui Guzu, a hotarat sa se retraga din companie pentru "a avea mai mult timp liber", dupa cum spune fondatorul firmei. Cum Daniel Guzu nu era tentat sa rascumpere participatia acestuia pentru a nu creste gradul de indatorare al Guzuchim, telefonul de la Oresa a picat cum nu se putea mai bine. Pe langa achizitia pachetului de actiuni, Oresa aduce si bani in companie pentru a sprijini planurile de extindere si dezvoltare ale Guzuchim.

Negocierile au decurs repede, fara puncte divergente. Si, chiar daca a mai fost contactat si de alte fonduri de investitii, Guzu a preferat sa mearga mai departe pe mana suedezilor. Daca avantajele antreprenorului sunt clare, ce au de castigat cei de la Oresa Ventures? Prin aceasta tranzactie, fondul suedez se implica intr-o companie care controleaza aproape o cincime din piata vopselelor decorative, estimata la 130-140 de milioane de euro. O piata cu un potential de crestere insemnat, dat fiind ca in Romania consumul de vopsea este estimat la 3-4 kilograme/cap de locuitor, in timp ce la vecinii din Ungaria este de trei ori mai mare.

"Teoretic, exista un potential de crestere de trei ori in cativa ani", remarca Daniel Guzu. Si chiar daca nu vom ajunge atat de repede la statistici similare cu cele ale Ungariei, "piata tot ar trebui sa creasca cu minimum 50-60% in trei ani", estimeaza Laurentiu Ispir, investment officer la Oresa Ventures. Planurile Guzuchim, companie care este acum in plin proces de schimbare a numelui in Fabryo, vizeaza insa o crestere mai mare decat a pietei. Anul trecut, Guzuchim a avut o cifra de afaceri de circa 25 de milioane de euro, estimand pentru 2006 vanzari de peste 30 de milioane de euro. "Mizam pe o crestere de 20-30%. Nu stiu cu cat va creste piata, se vorbeste de 10%, dar noi ne bazam estimarile pe imbunatatirea distributiei", afirma Guzu. Cu alte cuvinte, Guzuchim vrea sa muste din felia competitorilor. De altfel, Ispir crede ca firma va ajunge in urmatorii ani la o cota de 24% din piata, fata de 18% cat detine in prezent.

Piata romaneasca a vopselelor decorative este dominata acum de patru mari producatori locali: Policolor, Köber, Düfa si Guzuchim, care detin impreuna o cota de aproximativ 70-75 de procente. Marii producatori din Europa au o prezenta relativ slaba, manifestata mai mult prin importuri. Este si unul dintre motivele pentru care companiile din industrie au intrat in atentia fondurilor de investitii, care sunt implicate in trei dintre cele patru mari companii producatoare de vopsele. Fosta Intreprindere de Lacuri si Vopsele Bucuresti, infiintata in 1965, rebotezata Policolor in 1990, este controlata inca de la finalizarea privatizarii, in 1997, de fonduri de venture capital. In prezent, principalii actionari ai Policolor sunt Romanian Investment Fund (39,4% din actiuni), Fondul Romano-American pentru Investitii (33,3%), Romanian Reconstruction (10,4%) si Citibank Romania (7,3%).

Pentru aceste fonduri, investitia este deja la maturitate, astfel incat nu este exclusa varianta unui exit in urmatoarea perioada. Düfa a fost preluata in iunie anul trecut de compania americana de investitii Advent International intr-o tranzactie evaluata la circa 18 milioane de euro. Iar din cate spun surse din piata, nici cei de la Köber nu s-ar putea plange de lipsa unor oferte de cumparare. Ce i-a atras totusi pe investitorii cu capital de risc catre producatorii de vopsele? Potrivit lui Laurentiu Ispir, piata vopselelor decorative are din perspectiva fondurilor de investitii doua mari atuuri. Pe de-o parte, este in crestere, iar "cresterea abia acum incepe". Totusi, in Romania sunt multe industrii care "au potential", deoarece consumul este mult sub cel inregistrat in tarile din jur, dar care totusi nu se remarca prin evolutii spectaculoase. Spre deosebire de acestea, spune Laurentiu Ispir, in domeniul materialelor de constructii "simti si vezi cum creste consumul". "Cand iesi afara, vezi ca toata lumea construieste, varuieste, renoveaza, vezi cu ochii tai cum creste piata."

Potrivit Patronatului Societatilor de Constructii, piata romaneasca a constructiilor ar putea creste pana la sfarsitul anului cu 15-20 de procente, pana in jurul valorii de sapte miliarde de euro, si pe fondul lucrarilor de infrastructura.

Revenind la atuurile invocate de Ispir, cel de-al doilea este marja de profitabilitate. "In cazul actorilor importanti, EBITDA (Earning Before Interests Taxes Depreciation and Amortization - profit inainte de plata dobanzilor, taxelor, deprecierii si amortizarii - n.r.) poate fi in jur de 20%, ceea ce este OK", explica Ispir. Oficialul Oresa nu a facut nici un comentariu in legatura cu profitabilitatea Guzuchim, insa potrivit unor informatii publicate de Ziarul Financiar, marja profitului net s-ar ridica la 8%. Iar celor doua avantaje deja amintite li se poate adauga si lipsa investitorilor strategici de pe piata, pe fondul dimensiunilor inca reduse, apreciaza cei din industrie.

"Piata vopselelor este cam mica acum", spune Emma Popa-Radu, reprezentanta in Romania a Advent International, proprietarul Düfa. De aceea, adauga aceasta, "este o piata pe care are logica sa intre un investitor financiar, sa dezvolte compania in cativa ani si sa vanda apoi catre un strategic".

Pe de alta parte, potrivit unor surse din piata, deja mai multi giganti ai industriei chimice din Europa s-au aratat interesati de cei mai mari actori ai pietei romanesti a vopselelor. Dintre numele vehiculate, amintim aici doar cateva, cum ar fi Akzo Nobel, SigmaKalon sau Tikkurila.

Olandezii de la SigmaKalon, bunaoara, sunt deja prezenti pe piata romaneasca printr-o companie infiintata de subsidiara din Ungaria impreuna cu o firma din Miercurea Ciuc. Si DAW, divizia grupului german Caparol, are un parteneriat cu grupul de firme Benta - DAW Benta - care detine, conform estimarilor companiei, 5% din piata de vopsele. In acelasi timp, finlandezii de la Tikkurila au pornit o strategie agresiva de consolidari, mai intai pe piata nordica, si mai recent in Europa de Est. Grupul finlandez este prezent in tarile baltice, in Polonia si a preluat in urma cu cateva luni un important producator rus de vopsele, devenind numarul unu pe piata din Rusia. In opinia oficialilor Tikkurila, cea mai mare crestere va veni din Europa de Est, "unde pietele de vopsele avanseaza pentru a tine pasul cu cresterea standardului de viata".

Si in statele vecine, situatia este similara pietei romanesti, cu trei-patru companii care controleaza mai bine de trei sferturi din piata totala. De altfel, procesul de consolidare va continua si nu este exclus ca in urmatorii doi ani sa apara alte fuziuni sau chiar o intrare in forta a unui investitor strategic. Daca vreunul dintre marii producatori europeni vrea sa intre pe piata romaneasca nu are la indemana decat alternativa unei achizitii. Importurile, spune Guzu, sunt mici si in scadere. "De obicei, vopselele nu prea calatoresc, doar produsele speciale. Procesul de productie nu e complicat si de aceea, vopseaua decorativa este in general o afacere locala."

Si Laurentiu Ispir apreciaza ca este imposibil sa o iei de la zero. "Nu cumperi neaparat o fabrica, cumperi de fapt brandurile si reteaua de distributie." Printre marcile cumparate de Oresa Ventures se numara Savana (vopsea lavabila) pe segmentul premium, Rost (vopsea alchidica) si Innenweiss (vopsea lavabila) pe segmentul mediu de preturi si Ekonomic pe segmentul low.

Ceea ce s-a petrecut in industria vopselelor se poate repeta si pe alte segmente ale pietei materialelor de constructii. Acest sector devine tot mai atractiv pentru fondurile cu capital de risc cu cat alte arii traditionale pentru investitiile de venture capital se ingusteaza (vezi bunurile de larg consum, industria farmaceutica sau serviciile financiare). Pe de alta parte, cresterea continua a industriei atrage ca un magnet.

"Suntem interesati in continuare de materiale de constructii. Si nu numai noi, probabil ca toate fondurile de investitii", spune Ispir de la Oresa Ventures. Emma Popa-Radu de la Advent are o pozitie ceva mai nuantata: "Nu e chiar atat de simplu. Trebuie sa-ti dai seama care din segmente cresc intr-adevar, care sunt dominate de strategici, la care barierele de intrare nu sunt foarte mari". Chiar si asa, ea admite ca exista segmente care "sunt inca atragatoare" si ca Advent urmareste unele produse si unele companii, fara a da insa mai multe detalii.

Pana la sfarsitul anului, Guzuchim va finaliza investitia intr-o noua fabrica, in sudul Bucurestiului - partial functionala la aceasta ora. In paralel, compania de investitii va implementa un nou sistem de management si va incheia procesul de rebranding. Dar accentul va fi pus pe dezvoltarea retelei de distributie si consolidarea brandurilor. Iar in acest punct va intra in scena Oresa, Guzu recunoscand ca reprezentantii fondului au mai multa experienta pe partea de vanzari si marketing. "Eu sunt inginer, m-am implicat cat am putut in aceste domenii, dar m-am focusat mai mult pe problemele tehnice si de dezvoltare." Si cum pozitia de manager nu l-a facut sa uite ca la baza este chimist, Guzu merge in fiecare zi in laboratorul companiei. De acum, telefoanele mai pot astepta.