Potrivit unui comunicat transmis de Noua Republică, problema "iernii demografice" din România ar putea fi abordată de Guvern prin majorarea deducerilor fiscale pentru creşterea şi educaţia copiilor, introducerea de consiliere pentru femeile care vor să recurgă la avort, investiţii în infrastructura preşcolară şi şcolară şi facilitarea investiţiilor private în educaţie, recalibrarea orelor de educaţie civică şi sexuală şi o mai strânsă colaborare între instituţiile statului şi formele private de asociere din cadrul comunităţilor, în ce priveşte chestiunile care ţin de protecţia familiei şi a copilului.

Formaţiunea politică a lui Mihail Neamţu mai precizează că "urmăreşte cu interes" dezbaterea asupra dreptului la viaţă al embrionului din momentul concepţiei şi că "salută" demersurile organizaţiilor pro-vita din România.

Noua Republică, adeptă a conservatorismului social ilustrat în politicile publice în SUA odată cu ascensiunea mişcării Tea Party, care deja a impus în mai multe state americane limitări ale dreptului la avort, consideră că tendinţele demografice negative şi numărul ridicat de avorturi (peste 20 de milioane din 1966) au drept cauze atât politica natalistă a regimului Ceauşescu, cât şi "relativismul moral care încurajează comportamentul individualist şi iresponsabil".

Acelaşi conservatorism social este ilustrat în Ungaria de politicile guvernului Viktor Orban, care a iniţiat modificarea constituţiei, cu introducerea referirii la Dumnezeu şi la creştinism ca factori pentru coeziunea naţiunii şi cu deschiderea posibilităţii de limitare a dreptului la avort, precizând că viaţa copilului trebuie protejată din momentul concepţiei.

În România trăiesc astăzi aproximativ 19 milioane de oameni, cu peste 2,6 milioane mai puţini decât la data precedentului recensământ, iar estimările actuale indică scăderea populaţiei până la 16 milioane în 2050, respectiv 10 milioane în 2100.