Cum vrea USL să închidă gura opoziţiei în Parlament
Aprobarea în Senat a trecerii la votul uninominal majoritar într-un singur tur, fără reducerea numărului de parlamentari, reduce drastic şansele de afirmare în Parlament ale oricărei alte formaţiuni politice în afară de partidul/alianţa electorală cel mai bine cotat/ă la data alegerilor (în cazul de faţă USL).
Proiectul, iniţiat de Victor Ponta şi Crin Antonescu spre a maximiza automat scorul USL în dauna PDL, a fost prezentat cu justificarea că aşa s-ar stopa ascensiunea unor "mişcări politice populiste" (etichetă cu care ar putea fi identificate PP-DD, PNG sau PRM la alegerile din toamnă).
Acest pericol potenţial nu înlătură dezavantajul nereprezentării unei părţi considerabile din alegătorii actualelor partide, nemaivorbind de cei ce optează pentru partide noi sau candidaţi independenţi. Votul decisiv în chestiune îl va avea Camera Deputaţilor. Liderul PNL, Crin Antonescu, a promis că la votul din Cameră va propune eliminarea pragului electoral, după modelul Marii Britanii, spre a creşte şansele independenţilor şi ale partidelor mici, însă lipsa de reprezentare a unei părţi a cetăţenilor în Parlament rămâne, ţinând cont că existenţa unui singur tur creşte puternic importanţa votului util (dat pentru candidaţii cu cele mai mari şanse),
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociaţiei Pro Democraţia şi alte organizaţii neguvernamentale au adresat o scrisoare deschisă preşedinţilor PDL, PSD, PNL şi UDMR, în care cer stoparea demersului de trecere la votul uninominal majoritar cu un singur tur, având în vedere "efectele negative deosebite pe care acest sistem le-ar putea produce asupra pluralismului politic în România şi, implicit, asupra evoluţiei sistemului politic românesc".
ONG-urile au făcut o modelare a efectelor acestui sistem pe situaţia alegerilor din 2008, luând în considerare pentru fiecare partid politic numărul de colegii uninominale în care candidaţii săi au ocupat primul loc. Rezultatul modelării arată că PDL, care în 2008 a obţinut 32,36% din voturi, ar fi primit în noul sistem 42,09% din mandatele din Camera Deputaţilor, după numărul de colegii în care candidaţii săi s-au situat pe primul loc, faţă de 36,39, cât a primit de fapt. PSD, cu 33,10% din voturi obţinute, ar fi primit 37,65% din mandate, faţă de 36,07% cât a primit. PNL, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumătate din câte a primit de fapt - 20,56%, iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat în plus faţă de cât are - performanţă datorată faptului că s-a clasat pe primul loc, cu procente în jur de 30%, în multe colegii uninominale din vestul ţării.
În afară de ceea ce s-ar fi întâmplat la nivel naţional, ONG-urile arată efectul noului sistem asupra reprezentării alegătorilor din diferite judeţe. Spre exemplu, în judeţul Arad, cu 52,06% din voturi obţinute, PDL ar fi câştigat toate cele şapte mandate (pentru că, în toate cele şapte colegii, candidaţii săi s-au situat pe primul loc); în judeţul Argeş, cu doar 45,39% din voturi, PSD Ă PC ar fi câştigat opt mandate din nouă; în judeţul Satu Mare, cu doar 36,05% din voturi, UDMR ar fi câştigat patru mandate din cinci.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro