O afacere care s-a dezvoltat la noi, ca atatea altele, ca element al culturii de business occidentale: multinationalele au adus aici serviciile de cleaning profesionist, care alimenteaza astazi o piata in plina crestere. E drept, deocamdata, mai mult in Bucuresti.

In 1991, cand presta servicii de curatenie in vagoanele de calatori din Germania, lui Cristian Grecu i-a venit ideea sa incerce marea cu degetul si in Romania. A fost printre pionierii serviciilor de curatenie in tara natala. In peste 13 ani de activitate in Romania, compania pe care a infiintat-o - Derubar - nu a inregistrat nici un an de regres, desi admite ca "in primii doi-trei ani de activitate nu ne-am putut lauda cu realizari deosebite".

Motivul e lesne de inteles. Piata nu era pregatita pentru astfel de servicii, nu neaparat din punct de vedere financiar, cat al mentalitatii. "Era ceva atipic sa spui «facem curatenie in incinta firmei sau acasa cu o firma specializata». Ce-i aia firma specializata de curatenie?, intrebau cei mai multi", isi aminteste administratorul Derubar. Incet-incet, situatia s-a modificat substantial, iar pentru anul acesta Grecu estimeaza o cifra de afaceri de circa 400.000 de euro, cam cu 20% mai mare fata de 2004.

In general, notiunea de curatenie ca serviciu prestat s-a schimbat foarte mult, cel putin in ce priveste sediile din firme: de la femeia de serviciu inarmata cu galeata si mop catre firmele specializate in astfel de servicii, care au nevoie de personal antrenat sa foloseasca nu numai echipamente profesionale, ci si substante speciale. Unele produse de curatat "sunt acide si pot face mai mult rau, decat bine", spune Cristian Panait, director general al firmei de curatenie Bog’art, unde angajatii se specializeaza la locul de munca.

Administratorul Derubar, in schimb, prefera sa-si trimita personalul la cursuri de calificare pentru cleaning. Diplomele pentru cursurile de curatenie sunt normale, spune Cristian Grecu. De cativa ani, in nomenclatorul meseriilor a aparut cea de "agent de curatenie de cladiri si mijloace de transport". 

In ultimii patru ani, piata a explodat. "Asta o arata cel mai simplu Paginile Aurii. Din trei in trei ani, segmentul firmelor de curatenie creste o data cu numarul de pagini", spune Grecu, care estimeaza la cateva sute firmele din domeniu. 

"Statistic", numai in Pagini Aurii sunt listate 382 de firme de curatenie. Totusi, daca sunt excluse asociatiile familiale cu doi-trei angajati si firmele foarte mici, numarul acestora se reduce drastic. De fapt sunt cam 30 de firme, spune Anca Nastase, proprietara A&B Cleaning, o firma infiintata in 1999, si care a realizat in 2004 o cifra de afaceri de circa 90.000 de euro. In opinia sa, piata se va aseza in urmatorii ani, iar firmele se vor "cerne" o data cu introducerea obtinerii acreditarilor de calitate ISO, "care nu sunt deloc banal de obtinut". 

In aceste conditii, singura nisa ramasa libera pentru firmele de talie mica va fi cea a persoanelor fizice. Deocamdata, mai nici una dintre firmele mari sau medii din domeniu nu pun mare baza pe clientii "fizici". Si asta pentru ca din partea lor vin comenzi ocazionale, pe baza carora "nu-ti poti face un business plan sau investitii", dupa cum spune administratorul companiei Derubar.

In schimb, un teren tot mai manos pare sa fie cel al cleaning-ului de locuinte. "Pentru cineva care are venituri cel putin medii, cumpararea serviciilor de curatenie este ca si cum ar lua o masina de spalat", este de parere Grunia Chitu, actionar la Perfect Clean din Bucuresti. Infiintata in 1997, firma curata cam 4-5 apartamente/zi. Pentru un apartament de doua camere, de exemplu, cu o suprafata de 50 mp, tarifele percepute de Perfect Clean variaza intre 50 si 400 RON, in functie de diversi factori, intre care gradul de ocupare si tipul serviciilor solicitate.

Cei de la Perfect Clean remarca, drept tendinte ale pietei, faptul ca anul acesta a scazut cererea pentru servicii de intretinere, in schimb s-au inmultit serviciile pentru cei ce au terminat de renovat sau de construit o casa sau un apartament.

Diferenta pe piata serviciilor de curatenie au facut-o in timp multinationalele, care au adus cu ele si ideea externalizarii serviciilor de cleaning si au determinat cresterea pietei. Acum, insa, in acest tip de afaceri, sumele mari vin mai ales de la companiile care fac abonamente pentru curatenie - contracte permanente. 

Astfel de clienti fac 90% din cifra de afaceri a firmei Bog’art, infiintata in 2000. Serviciile au fost "cerute de clientii grupului", spune Cristian Panait, directorul general al firmei de curatenie Bog’art, parte din grupul de constructii omonim.

"Cladirile construite de compania de constructie Bog’art sunt predate la cheie", spune Panait. Ceea ce inseamna si "curatenie la cheie". Iar curatenia oferita de firma a costat anul trecut 300.000 de euro, in vreme ce in prima parte a acestui an, cifra de afaceri a crescut cu 15-20% fata de perioada similara a lui 2004. Cele mai profitabile segmente sunt activitatile speciale, ca prelucrarea si intretinerea marmurii sau interventiile cu alpinisti, care sterg geamurile exterioare, tencuiesc calcane, zugravesc si vopsesc cladirile in exterior. Astfel de servicii sunt cautate pentru ca "sunt mult mai ieftine decat daca s-ar realiza prin montarea de schele", explica Panait.

Reprezentantul Bog’art admite ca firma are avantajul de a face parte din grupul de firme Bog’art, care a avut in 2003 o cifra de afaceri de 26 de milioane de dolari, pentru ca multi clienti vin pe filiera constructorului. Iar domeniul serviciilor de curatenie este atipic in ceea ce priveste promovarea. "Clientii sunt foarte reticenti daca le este prezentata o oferta fara s-o fi cerut. Este genul de afacere in care clientii te cauta cand au nevoie de tine", spune Anca Nastase de la A&B Cleaning. 

Care este, totusi, algorimul la care recurg acestia? In momentul in care o companie vrea sa contracteze o firma de servicii de curatenie, cere mai multe oferte, din care face selectii si, ulterior, poate chiar organiza o licitatie. Pe baza unui pret standard, clientul si furnizorul de curatenie stabilesc termenii contractului: servicii si pret. "E ca atunci cand cumperi o masina. Diferenta e data de optionalele alese din «pliantul» de prezentare", explica Cristian Grecu. 

Acesta ar putea fi si unul dintre motivele pentru care estimarile in cazul serviciilor de curatenie variaza in plaje foarte largi, in functie de aglomerarea spatiului de curatat, de zona in care este plasat (si costul carburantului intra in pret), de intervalul orar in care trebuie efectuate serviciile de curatenie, dar si cat de amanuntit este serviciul propriu-zis. Astfel, intr-o oferta standard de intretinere zilnica a unui spatiu, sa spunem, nu este inclusa si spalarea geamurilor, care intra intr-o alta mai completa.

Promovarea prin media nu are foarte mare cautare in randul companiilor din domeniu. "Eu nu vand un produs care sa se adreseze publicului larg, cum e sapunul sau o bautura racoritoare", spune Cristian Grecu. "Ce sens are sa cumpar spatiu publicitar la radio sau TV? Un om caruia ii este sete, daca aude o reclama la un suc, poate merge imediat sa-si ia unul. Dar un spot pentru servicii de curatenie ce impact poate sa aiba? Ar trebui ca un om care vrea sa faca «o curatenie» sa auda chiar atunci spotul meu. Si sa-si spuna «Ia sa angajez o firma». Dar nici atunci n-am sanse foarte mari sa ma caute pe mine. Poate alege orice alta firma listata intr-un ghid", marturiseste el. 

Dar fara radio si TV, care oricum au rate-card-uri prohibitive pentru afacerile din domeniu care cel mai adesea nu depasesc cifre de afaceri de cateva sute de mii de euro, in cel mai fericit caz, ce le ramane la indemana? Cum pot fi/sunt, totusi, promovate astfel de servicii? Raspunsul e mai simplu decat pare: prin pliante, anunturi pe Internet, listari in ghiduri de servicii, reclame in anuare. Dar mai presus de toate, recomandarea - chiar cea "prin viu grai" - joaca un rol esential, admit, la unison, cei direct implicati.

Pentru ca, in licitatii si oferte pentru un anumit contract, recomandarile constituie cartea de vizita. Mai ales daca e vorba de un client nou, care nu a mai lucrat niciodata cu cel care face oferta. Iar pentru ca multinationalele care merg pe outsourcing au sediul, de regula, in Bucuresti, e limpede ca tot e si e si piata. Sau "grosul" ei. Pentru ca, usor-usor, firmele de cleaning se extind si catre provincie, deci exista oferta si-acolo. Diferenta e ca acolo "clientii nu sunt aproape deloc dispusi sa scoata bani din buzunar pentru curatenie profesionista", spune Anca Nastase. Tot ea explica felul in care a ajuns in provincie, "deocamdata doar la Constanta, Sibiu si Galati": prin clientii ei, care s-au extins si i-au pastrat ca furnizori. Tot prin clienti se extinde si Bog’art, care va deschide anul acesta reprezentante la Timisoara si Constanta.

Dar sunt doar primii pasi. Urmand modelul comunitar, si Romania trebuie sa-si indrepte tot mai multa forta de munca in domeniul serviciilor. Si mai e cale lunga.

E bine, totusi, ca macar exista oferta.