La aproape trei luni de când Rusia a invadat Ucraina, ţara lui Putin se confruntă cu un valuri de sancţiuni fără precedent. Cu toate acestea, pe fondul creşterii preţurilor pentru exporturile de petrol şi gaze, Kremlinul a reuşit să tină sub control rubla şi să tempereze impactul economic asupra cetăţenilor şi al maşinăriei sale de război.

Totuşi, această victorie a lui Vladimir Putin este temporară.

Semnele unui dezastru economic deja au început să apară în Rusia. Companiile străine s-au retras din ţară, piaţa autoturismelor s-a prăbuşit, alături de cererile pentru credite ipotecare şi colectarea TVA. Impactul războiului şi al izolării internaţionale a început să fie recunoscut şi de oficialii Ministerului de Finanţe, care se confrună cu cea mai mare contracţie economică din ultimii zeci de ani.

Pe moment, se pare că şocul economic suferit de Rusia nu este suficient pentru a îl determina pe liderul de la Kremlin să renunţe la război. Cu toate acestea, presiunea economică va creşte puternic în acest an, pentru că un embargo asupra petrolului rusesc este pe drum.

„Sancţiunile de până acum nu-l vor face să dea înapoi, însă dacă le combinăm şi cu presiunea militară, vom descoperi că Putin se află într-o situaţie foarte problematică”, a declarat un oficial de top al Departamentului de Stat al SUA.

În privinţa războiului, cel mai important impact îl au livrările de arme şi alte formă de asistenţă pe care Ucraina le primeşte pentru a rezista Rusiei. În această privinţă o parte din oficialii de la Kremlin s-au declarat surpinşi că SUA şi aliaţii săi s-au mobilizat atât de repede pentru a ajuta Kievul.

Vladimir Putin nu pare să ţină cont de costul economic al războiului, potrivit aceloraşi oficiali, pentru că el se consideră un salvator al Rusiei, care trebuie să asigure supravieţuirea geopolitică a acesteia.

„Economia a încetat de mult să reprezinte o problemă pentru el. Pentru a îl determina pe Vladimir Putin să se gândească la impactul economic al sancţiunilor, este nevoie de impunerea unui embargo pe petrol şi gaze”, a mai spus un oficial.

Cu toate acestea, planul unui astfel de embargo rămâne un scenariu-problemă pentru o Europă atât de depedentă de resursele energetice ruse. Însă, discuţiile şi planurile privind un embargo petrolier sunt din ce în ce mai prezente pe mai prezente pe masa oficialilor europeni.

„Scopul nostru este de a diminua veniturile Rusiei, cu care aceasta îşi susţine economia şi războiul. Până acum toate iniţiativele economice lansate împotriva acestei ţări au dat rezultate”, a declarat  Janet Yellen, secretarul Trezoreriei SUA.

Rusia a reuşit să evite o prăbuşire economică totală şi o criză economică de proporţii, majorând ratele de dobândă şi blocând fluxurile de bani care ieşeau din ţară, după ce comunitatea internaţională au blocat accesul ţării la 600 de milarde de dolari din băncile străine.

După această reuşită, Putin a susţinut încrezător că Rusia poate face faţă Occidentului şi a promis o reveneire la normal a rublei într-un timp foarte scurt. Economiştii şi oficialii de la cârma economiei nu sunt la fel de optimişti.

Conform unui sondaj al Bank Otkritie, 58% dintre ruşi susţin că s-au confruntat cu rafturi goale în magazine de la începutul războiului, iar o treime au planuri de aprovizionare agresivă, în caz ca problema se va agrava. Potrivit unui alt indepedent realizat de Levada Center, 85% dintre cei chestionaţi nu vor să rişte realizarea unor achiziţii importante sau contractarea unui imprumut din partea instituţiilor de creditare.

Cu o economie despre care nu se ştie câte lovituri mai poate încasa, la care se adaugă problema embargoului petrolier şi a unui război în care singurele victorii ale Rusiei sunt produsul propagandei, rămâne  singură întrebare de pus: Cât va mai suporta Rusia ambiţiile unui lider scăpat de sub control?