♦ Circa 16% din numărul total de copii cu vârste între 10 şi 15 ani sunt obezi sau supraponderali, adică peste 215.000 de tineri, după cum arată cel mai recent studiu al Societăţii Române de Chirurgie Metabolică ♦ Prof. dr. Cătălin Copăescu atrage atenţia că aceştia sunt viitorii adulţi cu probleme asociate obezităţii, de la diabet la hipertensiune sau infertilitate ♦ Perspectiva unui tânăr care are obezitate morbită la 18 ani este de a pierde 20 de ani din viaţă ♦ Cauza? Şi timpul irosit în faţa ecranelor, fără nicio activitate fizică.

Campanie ZF: pericolul reţelelor de socializare

Timpul petrecut în faţa ecranelor, fără o activitate fizică, îi afectează în mod direct pe copii, care se confruntă din ce în ce mai mult cu obezitatea. Astfel, peste 215.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani au deja o problemă cu greutatea, ceea ce înseamnă 16% din numărul total de copii cu vârsta menţionată. Cel mai recent studiu al Societăţii Române de Chirurgie Metabolică arată incidenţa obezităţii în rândul populaţiei din România, eşantionul incluzând persoanele de peste 10 ani.

„Tinerii, din păcate, au preocupări statice, stau destul de mult în faţa unui ecran, fie că el este mobil sau nu, şi constatăm că există o incidenţă destul de mare a obezităţii la copii şi adolescenţi. O treime dintre aceştia au probleme cu greutatea, iar din aceştia 16% au deja obezitate. Ei vor alimenta cohorta de adulţi care vor avea diabet, hipertensiune, probleme respiratorii, infertilitate, steatoză hepatică“, a spus prof. dr. Cătălin Copăescu, preşedintele al Societăţii Române de Chirurgie Metabolică şi iniţiatorul studiului privind incidenţa obezităţii. El a fost prezent la emisiunea ZF Private Health.

Lucrurile nu stau bine nici în rândul adulţilor, cu peste 3,7 milioane de români de peste 16 ani care au obezitate. Obezitatea este o problemă la nivel mondial, recunoscută recent ca boală cu multe complicaţii. Un tânăr cu obezitate morbidă, adaugă medicul, pierde 20 de ani din viaţă.

„Perspectiva unui tânăr care are obezitate morbită la 18 ani este de a pierde 20 de ani din viaţă. Speranţa de viaţă pentru aceşti pacienţi, calculată, este mai redusă cu 20 de ani faţă de cineva care are greutate normală. Măcar şi din această perspectivă, pentru cineva care este la începutul vieţii şi care este entuziast şi care nu-şi închipuie că ar putea să-i fie afectată speranţa de viaţă, ar trebui să-i preocupe“, a completat Cătălin Copăescu.

În plus, medicul mai adaugă pe lista de probleme şi interiorizarea, comunicarea tot mai dificilă cu ceilalţi, dar şi discriminarea la care sunt supuşi tinerii cu obezitate din partea celor din jur. „Perspectiva prevenţiei trebuie să ne preocupe pe noi toţi. Dacă într-o familie, mama şi tata au obezitate, riscul ca cei care urmează, copiii lor, să aibă obezitate este peste 80%“, a mai spus specialistul.

Studiul Societăţii Române de Chirurgie Metabolică privind impactul obezităţii aduce în faţă această problemă cu care se confruntă aproape 4 milioane de români. Aceste date actualizate, alături de datele economice şi de sprijinul specialiştilor din domeniu sunt un punct bun de plecare pentru autorităţi pentru a face politici de sănătate publică ţintite pentru controlul obezităţii. Această boală nu are încă tratamente sau intervenţii chirurgicale decontate în România, deşi afectează şase din zece persoane la nivel naţional.

„În vestul Europei şi în Statele Unite se discută foarte mult despre obezitate şi vedem cum grupuri mari de tineri aleargă la 6-7 dimineaţa“, a explicat medicul Cătălin Copăescu.

El a dat exemplul Franţei, unde sunt 50.000 de pacienţi operaţi de obezitate în fiecare an, la o populaţie de trei ori mai mare decât a României. În comparaţie, în România se fac doar 2.000 de astfel de operaţii în fiecare an. Nevoia, crede specialistul, ar fi de 14.000 de pacienţi români operaţi anual, pentru a păstra proporţiile populaţiei.