Guvernul Ciolacu nu reuşeşte să oprească creşterea cheltuielilor, care sunt scăpate de sub control în toate formele, iar în ritmul actual deficitul se îndreaptă spre 10% din PIB, în condiţiile în care PIB-ul în valoare nominală nu creşte conform aşteptărilor. Pe de altă parte, a intervenit şi creşterea inflaţiei, care nu ajută creşterea PIB-ului în valoare nominală. Inflaţia umflă PIB-ul şi, astfel, ponderea deficitului bugetar în PIB scade.  În cazul de faţă, scăderea inflaţiei scade şi valoarea PIB-ului, astfel că, raportat la PIB, deficitul bugetar este mai mare.

Într-o intervenţie la o emisiune televizată, voit sau nevoit, Mihai Tudose, lider PSD, a adus în discuţie un deficit bugetar de 10% în contextul în care FMI se pregăteşte să vină la Bucureşti pentru o evaluare a economiei. 

„FMI spune că avem deficitul mare. Cred că putea să-l ducem şi la 10% din PIB. De ce? Fiindcă este prima dată când avem un deficit care să duce în investiţii. Da, avem 8% din PIB pe investiţii. Nicio ţară nu s-a dezvoltat fără acest şoc financiar, începând de la America, prin Germania, sunt ţări care au deficitul de patru ori cât noi”, a spus Mihai Tudose.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a spus că are întâlniri cu premierul pentru a duce în discuţie problemele cu care se întâlnesc autorităţile locale: atât pe Anghel Saligny, cât şi pe PNRR sunt facturi neplătite.

„Şi pe PNRR şi pe Saligny sunt facturi neplătite. I-am arătat (premierului – n. red.) că dacă nu face ceva, intră firmele în faliment, în incapacitate de plată, pleacă de pe şantier. Dacă la administraţiile publice nu faceţi rectificare, nu daţi bani, apar probleme care oricum trebuie rezolvate la un moment dat pentru că nu este vina lor că a fost făcut bugetul cum a fost făcut. Despre chestiile astea am vorbit şi o să mai merg dacă apar astfel de situaţii”, a spus Kelemen Hunor.

Deficitul bugetar, adică diferenţa dintre veniturile la buget şi cheltuielile bugetare, a ajuns la 4% din PIB la şapte luni din 2024. Spre comparaţie, ţinta bugetară, asumată oficial în acest moment, este de 5% din PIB. Or, aşa cum arată execuţia bugetară din ultimii ani, cea mai mare parte a deficitului bugetar se face în a doua jumătate a anului, mai ales în ultimele două luni, când se echilibrează toate bugetele şi se fac sau se amână unele plăţi, ca deficitul pe cash să intre în grafic. Spre comparaţie, anul trecut, când deficitul bugetar la final de an a fost de 5,7% din PIB, la şapte luni era de 2,4% din PIB. Cu alte cuvinte, 60% din deficitul bugetar s-a adăugat în ultimele cinci luni din an.