♦ Minus 5,5% este estimarea de restrângere a PIB în 2020, potrivit unei analize a ING Bank. Minus 5% crede Raiffeisen Bank şi minus 4,7% BCR

Însă lucrurile puteau fi şi mai rele, estimează economiştii. Nici nu se putea altfel. Economia a fost închisă, voluntar, vreme de două luni. Industria a scăzut, în primul semestru din an, cu 16,4%, dar Comisia Naţională de Prognoză crede că această scădere se va restrânge, pe întregul an, la 8,6%. Agricultura, estimează aceeaşi sursă, va scădea cu 7,1%.

„Prea optimist“, crede Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Construcţiile, care au crescut cu 19% în primul semestru, ar urma să avanseze cu 5,8%, pe întreg anul. „Sunt mulţi bani de spălat acolo“, spune, cu seriozitate, economistul Dragoş Cabat, dar adaugă: „e bine că cresc“.

erviciile ar urma să scadă, pe ansamblu, cu doar 2,7%, dar, la primul semestru, serviciile prestate populaţiei au scăzut cu 38%. Se întoarce epoca abundenţei? Greu de crezut, de vreme ce economiştii nu văd o reîntoarcere la nivelul lui 2019 decât în 2022. „Recuperarea nu va fi totală decât în 2020“, arată o analiză a BCR.

În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.

Deficitul fiscal va fi cea mai mare provocare a anilor ce vin, spune Ionuţ Dumitru. Dar mereu au fost găsite soluţii: inflaţia va fi cea care va netezi brazda. Cu o creştere economică de 3-4% şi un deflator de 5, toată povestea cu creşterea pensiilor va fi o amintire, în câţiva ani. Însă, pentru acum, plusul este că datele la semestrul întâi sunt mai bune decât se anticipa. Iar minusul este că recuperarea nu va fi atât de rapidă pe cât se credea.

În semestrul întâi, scăderea economică a fost de 4,7%, dar veniturile consolidate ale statului au scăzut cu 1,6%. Oricum, deficitul bugetar va creşte cumplit, spre 9% din PIB, la vârful atins în criza precedentă.