Dati-mi furnizorul inapoi
Mult asteptata liberalizare totala a pietelor de energie si gaze se intampla in sfarsit pe 1 iulie 2007. Masura, menita sa fie bifata pe calendarul alinierii legislative la UE, nu va avea efecte majore imediate. Distribuitorii alternativi si clientii lor favoriti vor avea insa motive de bucurie, ca la fiecare moment de liberalizare de pana acum.
Mult asteptata liberalizare totala a pietelor de energie si gaze se intampla in sfarsit pe 1 iulie 2007. Masura, menita sa fie bifata pe calendarul alinierii legislative la UE, nu va avea efecte majore imediate. Distribuitorii alternativi si clientii lor favoriti vor avea insa motive de bucurie, ca la fiecare moment de liberalizare de pana acum.
Liberalizarea pietei nu va aduce mari schimbari peste noapte, ci mai curand schimbari graduale. Practic, anul acesta nu vor avea loc evenimente majore, ci va fi o perioada pregatitoare", spune Adrian Borotea, corporate affairs manager in CEZ Electrica Oltenia si fost director adjunct in Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Energiei (ANRE). Liberalizarea pietei, atat la energie, cat si la gaze, de care se vorbeste din 2000 incoace si care se va incheia in sfarsit pe 1 iulie, ar trebui sa insemne faptul ca micii consumatori isi pot alege un alt furnizor decat cel de pana acum si faptul ca producatorii isi pot vinde toata productia pe piata libera. Deocamdata insa, nici una dintre aceste schimbari nu va putea avea loc efectiv. In primul rand, pentru ca producatorii, mai ales cei ieftini, au deja vanduta cea mai mare parte a productiei din acest an (dar si din urmatorii) pe contracte bilaterale, iar in al doilea rand, deoarece clientii captivi nu sunt (deocamdata) atractivi pentru furnizorii alternativi, care vizeaza marii consumatori.
Daca pe piata gazelor, furnizorii alternativi ajunsesera anul trecut la 30% din piata, pe piata energiei electrice, careia i s-a acordat constant mai multa importanta din cauza scandalurilor legate de atribuirea contractelor cu energie ieftina, procentul afacerilor facute de alternativi ajunsese anul trecut la aproape jumatate din piata. Pe piata energiei electrice s-au impus companii precum Energy Holding, care ajunsese la sfarsitul anului trecut pe locul intai dupa cota de piata.
Acum, ca piata energiei este libera, cum vor fi avantajate sau dezavantajate companii precum Energy Holding, Electrica, Transelectrica, Hidroelectrica, respectiv, pe de alta parte, clientii captivi de pana acum? Culmea e ca, desi liberalizarea e vazuta ca momentul de la care clientii captivi si-ar putea schimba furnizorul, ei vor fi mai degraba intr-un fel avantajati tocmai datorita faptului ca pot alege sa nu o faca. "Legea energiei electrice nr. 13/2007 prevede ca, dupa deschiderea integrala a pietei, furnizorul implicit (in cazul nostru, CEZ Vanzare) sa furnizeze energie consumatorilor casnici si clientilor comerciali mici cu o putere maxima de pana la 100 kVA inclusiv la preturi reglementate, pana cand acestia isi vor exercita pentru prima data dreptul de eligibilitate", spune Adrian Borotea. Deoarece legea nu spune deocamdata ce se va intampla dupa aceea, Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) urmeaza sa anunte daca un consumator casnic sau comercial, dupa primul contact cu piata concurentiala, se va putea intoarce la furnizorul traditional si implicit la tarifele reglementate. Pana acum, acest lucru era posibil, in piata liberalizata, partial.
Care e avantajul de a ramane client al furnizorilor care livreaza la tarife reglementate? "Liberalizarea va face ca tot curentul ieftin, asadar, nu doar 60% sau 85% ca pana acum, sa fie exportat sau dat pe contracte bilaterale sau prin alte variante furnizorilor alternativi", spune analistul independent Jean Constantinescu. Aceasta inseamna ca, daca pana acum macar o mica parte din curentul ieftin produs de Hidroelectrica sau Nuclearelectrica sau chiar de complexurile energetice intra in mixul de energie livrat consumatorilor captivi si care ajuta la mentinerea unui pret bun, liberalizarea pietei va permite producatorilor sa vanda toata productia liber. Asadar, pentru "cosul" care va fi livrat consumatorilor captivi va ramane energia mai scumpa, livrata de ceilalti producatori, mai precis grupurile din Termoelectrica.
Iar de acest aspect se leaga o alta noutate pe care legea energiei electrice o prevede pentru momentul deschiderii totale a pietei, si anume disparitia de la 1 iulie a obligativitatii de a stabili tarife unice la consumatorii casnici. Adica ANRE poate aproba tarife reglementate pentru consumatorii casnici, dar care vor fi diferite de la o regiune la alta, ca urmare in special a achizitiilor diferite de energie electrica. "Tariful reglementat nu va fi prea departe de cel practicat acum, doar ca vor exista mici diferentieri de la regiune la regiune", spun oficialii ANRE. Acestia au anuntat ca 1 iulie nu va aduce insa o noua crestere a preturilor, care au crescut ultima oara la 1 aprilie, cu 5%.
Pretul reglementat, pe care il platesc consumatorii captivi, desi caracteristic unei piete neliberalizate, va mai avea viata destul de lunga si pe piata romaneasca, dupa cum spune analistul Jean Constatinescu: "Statele membre au ales sa pastreze o perioada de tranzitie de maxim sase ani pana la eliminarea definitiva a preturilor reglementate, iar Romania va adera cu siguranta la aceasta optiune, deoarece piata nu este destul de dezvoltata pentru a se descurca". Pana acum, 17 tari din UE au ales sa mentina tarifele reglementate la consumatori si dupa deschiderea totala a pietei de energie electrica.
"Experienta internationala arata ca mai mult de 95% din consumatorii casnici prefera sa nu-si exercite eligibilitatea si sa ramana protejati la tarife reglementate, fiind in continuare alimentati de furnizorul traditional", spune Adrian Borotea. Conform acestuia, motivele se leaga de faptul ca alti furnizori nu au infrastructura de relatii cu clientii necesara (multi dintre furnizorii alternativi sunt ceea ce se cheama firme de apartament - care nu au nevoie de mai mult de cinci-zece angajati si un sediu mic, deoarece au clienti industriali mari si putini la numar).
"Furnizorii alternativi de astazi nu sunt interesati de consumatorii mici, nici macar de cei industriali mici, cu atat mai putin de cei casnici. Costurile lor cu furnizarea sunt mari si prefera sa aloce resursele catre consumatorii mari, cu consum in banda previzibil", spune Adrian Borotea. Iar investitia intr-un sediu si in infrastructura necesara nu se justifica pentru a atrage niste clienti acum captivi, care au un consum mic. "Avantajul in negocierea dintre un consumator casnic cu un furnizor in conditii concurentiale va fi intotdeauna de partea celui din urma - vanzarea en detail intotdeauna este mai scumpa. In plus, astazi, tarifele la consumatorii casnici in sine nu acopera toate costurile", mai spune Borotea. Aceasta inseamna ca preturile pe piata libera pentru micii consumatori ar fi evident neprietenoase, ceea ce face ca existenta deocamdata a tarifului reglementat sa fie avantajoasa pentru ei. Numai ca respectivul tarif nu va mai exista dupa expirarea perioadei de tranzitie. Pentru consumatorii cunoscuti drept "sociali", cu venituri mici, va aparea un nou concept, de "consumator vulnerabil", ale carui caracteristici vor fi stabilite printr-o hotarare de guvern.
"Singura solutie pentru ameliorarea situatiei pe piata achizitiilor de energie este concurenta in sectorul de producere, care va permite preturi corecte, de piata", spune Adrian Borotea. Atat cehii de la CEZ, cat si alte companii mari consumatoare precum ALRO au anuntat ca isi vor construi grupuri energetice separate de cele actuale, dat fiind ca privatizarea productiei de electricitate intarzie.
Un alt mare consumator, Petrom, care a fost ani la rand vizat de toti comerciantii de energie pentru livrarea de curent electric, a anuntat saptamana trecuta cel mai mare proiect de constructie a unei centrale electrice pe gaze, cu o capacitate de 860 MW, egala in capacitate cu un reactor de la Cernavoda. Proiectul Petrom, care nu este numai scump - o investitie de 500 de milioane de euro -, ci si greu de realizat, va fi lansat in 2010, conform planurilor companiei si va avea un rol important in piata, deoarece doar 20% din productie va merge in consumul propriu, iar restul in piata. Tot in 2010 si Energy Holding a anuntat ca va lansa o centrala de 400 MW in Gorj, cu o investitie de 700 de milioane de euro. Cele doua proiecte vor insemna, impreuna, undeva la 15% din piata, in conditiile in care piata ar avea cam aceeasi structura ca acum (pana atunci o serie de grupuri termo se vor mai inchide, dar va functiona al doilea reactor de la Cernavoda).
Cu alte cuvinte, planuri pentru ca situatia existenta sa se amelioreze sunt, dar putine si nu imediat realizabile. Deocamdata, desi piata s-a deschis, multi furnizori - mai ales cei traditionali (parte din Electrica SA) sau companiile care au cumparat distributii de la Electrica SA - vor avea, cel putin pana la sfarsitul acestui an, acelasi comportament de achizitie: "Noi nu avem semnate contracte pe termen lung si cumparam la pretul pietei, care este deseori ridicat", spune Liviu Luca, purtator de cuvant al E.ON Electrica Moldova.
Daca pentru furnizorii de electricitate, liberalizarea este pozitiva, deoarece pune pe piata cantitati mai mari care pot fi cumparate, pentru producatori inseamna maximizarea profiturilor - deoarece vor putea cere cel mai bun pret de la toti cei care vor voi sa cumpere. Iar in ce-i priveste pe micii consumatori, acestora nu le ramane decat sa spere ca legea ii va lasa sa-si capete inapoi furnizorii dinainte de liberalizare.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro