Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.

Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.

„Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.

Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.

Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.

Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.

Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti

- 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.

În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.

În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.

Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.

„Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.

Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.

„Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.

„Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.

Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.

După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

" O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.

„Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.

La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.

Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.

Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.

„În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.