De ce e dat afară Patapievici de la ICR: "stări de lucruri care tind să afecteze sentimentul de apartenenţă la naţiunea română"
Guvernul Ponta a stârnit deja un adevărat scandal în rândul societăţii civile, după ce a decis, în cursul acestei săptămâni, să schimbe prin ordonanţă de urgenţă statutul şi conducerea Institutului Cultural Român, care de acum înainte va fi subordonat Senatului în loc să funcţioneze ca până acum, sub autoritatea preşedintelui ţării.
Actualul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, urmează să fie revocat în două săpămâni, împreună cu vicepreşedinţii Mircea Mihăieş şi Tania Radu.
Pe site-ul Romania Curată s-au strâns, începând de vineri, peste 1.000 de semnături pe o petiţie către premierul Victor Ponta şi ministrul culturii, Mircea Diaconu, cerând o dezbatere publică asupra ICR, de natură să producă un proiect de lege introdus pe cale ordinară în Parlament, în locul unei ordonanţe de urgenţă. Printre semnatari figurează Cristian Pârvulescu, Alina Mungiu Pippidi, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim, Cristian Ghinea, Alexandru Solomon, Vladimir Tismăneanu, Florin Iepan, Norman Manea, Florin Iaru, Vasile Ernu, Cornel Ban.
Ordonanţa 27 "privind unele măsuri în domeniul cultural" a fost deja publicată joi în Monitorul Oficial şi precizează următoarele motive pentru care se schimbă statutul ICR:
1. "necesitatea consolidării şi amplificării, sub diferite forme, a relaţiilor culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare, în scopul păstrării şi perpetuării identităţii naţionale, deziderat de o importanţă deosebită în contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturală", în condiţiile în care "atingerea acestui scop impune exercitarea controlului parlamentar în privinţa organizării şi funcţionării Institutului Cultural Român, prin intermediul Senatului României, în calitate de Cameră decizională pentru adoptarea proiectelor de legi şi propunerilor legislative în domeniul politicii externe"
2. "necesitatea cheltuirii banului public, de către Institutul Cultural Român, în condiţii de deplină legalitate, cu evitarea oricăror nereguli financiar-contabile, de genul celor evidenţiate, în timp, de către rapoartele Curţii de Conturi a României"
3. "dispoziţiile art. 116 din Constituţia României, republicată, care reglementează structura administraţiei publice centrale, respectiv ministerele, organizate în subordinea Guvernului, şi alte organe de specialitate care se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome"
4. "neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va duce, pe de o parte, la prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanenţă, sentimentul de apartenenţă la naţiunea română a celor stabiliţi, vremelnic, în alte state, iar, pe de altă parte, la menţinerea unor disfuncţionalităţi referitoare la modul de organizare şi la funcţionarea Institutului Cultural Român".
Din noul statut, care modifică legea de funcţionare a ICR valabilă din 2003, dispare prevederea conform căreia preşedintele României este preşedinte de onoare al ICR.
Consiliul de conducere al ICR va fi condus de preşedintele ICR şi va avea următoarea componenţă: preşedintele Institutului; un membru desemnat de Preşedintele României; un membru desemnat de primul-ministru; un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul culturii şi patrimoniului naţional, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, prin ordin; preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta; 14 membri numiţi de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, dintre care 7 membri la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori şi 7 membri la propunerea Biroului permanent al Senatului.
Conducerea operativă a Institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepreşedinţi, cu rang de subsecretari de stat, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit.
Funcţia de vicepreşedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic, nu însă şi cea de preşedinte.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro