INTERVIU

Într-un peisaj economic marcat de o creştere semnificativă a numărului de start-up-uri din România, un factor esenţial pentru succesul acestora îl reprezintă proprietatea intelectuală. Conform declaraţiilor Deliei Brasfalean, Director Certifications and Official Publications in Patent Intelligence, deţinerea de brevete şi mărci comerciale în etapele de iniţiere şi de creştere timpurie reprezintă un catalizator esenţial pentru obţinerea finanţării. Care este rolul drepturilor de proprietate intelectuală în dezvoltarea unui start-up? 

·     Start-up-urile din România au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de tranzacţii cu capital de risc între 2017 şi 2022. Cum pot drepturile de proprietate intelectuală să sprijine această creştere şi să maximizeze oportunităţile pentru startup-urile româneşti?

·      Companiile nou-înfiinţate care deţin brevete şi mărci comerciale încă din perioadele  de iniţiere sau de creştere timpurie au de 10 ori mai multe şanse de a obţine finanţare, arată studiul. Astfel, deţinerea de brevete şi mărci comerciale în etapa de iniţiere sau în etapa de creştere timpurie este asociată cu o probabilitate mai mare de finanţare. Acest efect este deosebit de important la început, probabilitatea de finanţare fiind de 4,3 ori mai mare pentru companiile nou înfiinţate care deţin drepturi de proprietate intelectuală (DPI) şi mărci comerciale şi de 6,4 ori mai mare pentru companiile nou înfiinţate care deţin brevete şi drepturi de proprietate intelectuală (DPI). Companiile nou-înfiinţate care deţin atât mărci comerciale, cât şi brevete prezintă cea mai mare probabilitate de finanţare atât în etapa de iniţiere, cât şi în etapa de început. Mai mult decât atât, startup-urile care deţin brevete europene sunt asociate cu o probabilitate de 5,3 ori mai mare de finanţare în faza iniţială, în comparaţie cu numărul mai redus al celor care deţin doar brevete naţionale, unde probabilitatea este de doar 3,8 ori mai mare.  Oficiul European de Brevete sprijină startup-urile din Europa şi nu numai, făcând sistemul de brevete cât mai accesibil şi mai transparent posibil. De exemplu, pe lângă platformele specifice de cunoaştere, există noul Deep Tech Finder, un instrument gratuit, care îmbină informaţiile de afaceri cu datele privind brevetele, ajutând investitorii să detecteze şi să evalueze startup-urile europene cu cereri de brevete europene care aduc pe piaţă invenţii disruptive în domenii tehnologice critice. Oficiul European de Brevete a lansat Observatorul privind brevetele şi tehnologia pentru a permite Oficiului şi partenerilor săi să răspundă adecvat unor provocări precum sunt schimbările climatice şi necesitatea de a face tranziţia către sisteme energetice mai curate şi mai sigure, astfel încât să poată sprijini inovarea în Europa şi în străinătate în următorii 50 de ani.De asemenea, Oficiul European de Brevete sprijină direct companiile  nou-înfiinţate, oferindu-le resursele necesare pentru a le ajuta să înţeleagă dacă şi cum ar trebui să solicite un brevet, toate informaţiile fiind uşor de accesat în secţiunea New to Patents a site-ului nostru. 

·      Care sunt planurile concrete ale Observatorului privind brevetele şi tehnologia, menţionate în comunicat, pentru a sprijini start-up-urile cu tehnologii noi şi inovatoare? Ce resurse şi informaţii pot fi oferite potenţialilor investitori?

·      Observatorul de brevete şi tehnologie, lansat recent, va îmbunătăţi, prin studii şi analize, înţelegerea peisajului tehnologic, punând accentul pe cartografierea şi vizualizarea datelor privind brevetele în raport cu alte date ştiinţifice de înaltă calitate. Tablourile de bord, care sunt accesibile şi uşor de utilizat, îi ţin la curent pe inovatori, investitori, cercetători, publicul larg, precum şi pe specialiştii în proprietate intelectuală.Prin valorificarea paletei ample de date şi a perspectivelor de sustenabilitate ale Oficiului European de Brevete, Observatorul acţionează, de asemenea, în direcţia unei mai mari diversităţi şi incluziuni în ecosistemul de inovare. Publicarea periodică a datelor privind subiecte precum paritatea de gen în rândul inventatorilor contribuie la stimularea incluziunii grupurilor subreprezentate. Un alt obiectiv cheie este stimularea interesului tinerilor pentru ştiinţe, inginerie, tehnologie şi matematică, precum şi pentru inovare şi antreprenoriat.

·      Aflăm că Europa se află în urma altor regiuni ale lumii în ceea ce priveşte finanţarea start-up-urilor. Ce măsuri propune Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru a intensifica eforturile şi a consolida proprietatea intelectuală ca instrument de acces la finanţare pentru companiile din UE, în special pentru IMM-uri?

Această întrebare este deosebit de relevantă în prezent, în condiţiile în care reducerea cheltuielilor cu capital de risc şi previziunile de creştere mai slabe pun capăt unei ere de acces facil la capitalul de risc. Prin urmare, drepturile de proprietate intelectuală merită o atenţie deosebită ca mijloc nu numai de a capta potenţialul de valoare a activelor intelectuale, ci şi de a semnala investitorilor această valoare. În acest scop, Oficiul European de Brevete a lansat noul Deep Tech Finder, care îi ajută pe investitori să găsească startup-uri "deep tech" cu brevete europene, şi viceversa. Acest instrument face parte din oferta mai largă de servicii a noului Observator pentru brevete şi tehnologie al Oficiului. 

·      Care sunt principalele provocări cu care se confruntă startup-urile "deep tech" atunci când dezvoltă tehnologii revoluţionare şi cum pot drepturile de proprietate intelectuală să le ajute să depăşească aceste provocări?

·      Asigurarea finanţării poate fi dificilă pentru start-up-urile "deep tech", care dezvoltă noi tehnologii şi abordări tehnice, deoarece astfel de companii au, de obicei, o intensitate ridicată de cercetare şi dezvoltare (R&D) şi o intensitate ridicată a activelor. Prin urmare, necesită sume mari de capital pe termen lung pentru a introduce pe piaţă tehnologii noi, iar puţini investitori sunt pregătiţi să accepte astfel de riscuri. După cum am informat în studiul nostru recent, drepturile de proprietate intelectuală bine gestionate pot genera o gamă largă de beneficii, cum ar fi stabilirea de colaborări şi acorduri de licenţă, asigurarea de investiţii şi facilitarea tranzacţiilor tehnologice. Aceste beneficii sunt deosebit de importante pentru companiile inovatoare nou-înfiinţate, pentru a compensa limitările de resurse. Astfel de startup-uri pot beneficia în special de brevete şi mărci comerciale pentru a atrage investitori "răbdători".

·      Care sunt obiectivele pe termen lung ale Oficiului European de Brevete, care sprijină inovarea şi creşterea economică în Europa prin intermediul drepturilor de proprietate intelectuală?

·      Oficiul European de Brevete contribuie la construirea unui viitor bazat pe sustenabilitate, susţinut de practici de afaceri diligente şi de un simţ şi mai puternic al responsabilităţii sociale. În peisajul tehnologic global curent aflat în schimbare rapidă, Oficiul European de Brevete trebuie să se asigure că stăpâneşte creşterea rapidă a stadiului tehnic al cunoaşterii şi complexitatea tot mai mare a invenţiilor. Finalizarea unei reorganizări recente în cadrul Oficiului, orientată mai mult către  un proces integral de acordare a brevetelor complet digitalizat, a creat oportunităţi pentru îmbunătăţiri suplimentare în ceea ce priveşte calitatea şi eficienţa. Ca parte a angajamentului continuu al Oficiului de a oferi acces la informaţii, au fost adăugate noi instrumente de traducere în bazele de date, pentru a elimina barierele lingvistice.  În mod similar, Observatorul va răspunde nevoii de analize empirice, rapoarte şi studii mai multe şi mai bine coordonate, necesare pentru a oferi părţilor interesate o evaluare exactă a sistemului actual de proprietate intelectuală. De asemenea, în acest an a avut loc lansarea unei alte etape importante din istoria brevetului european – şi anume brevetul unitar.  Subliniază angajamentul de a simplifica şi raţionaliza procesul de brevetare pentru inovatori şi companii.  Oferă un singur brevet, cu o singură taxă de reînnoire, într-o singură monedă, în cadrul unui sistem juridic unic, în faţa unei singure instanţe unice de brevete, pentru cele 17 ţări participante în prezent, care vor ajunge, în timp, la un număr potenţial de 27 de ţări şi la orice alte ţări care se vor alătura familiei Uniunii Europene. Deşi România nu a aderat încă la acest sistem, brevetul unitar este deschis companiilor româneşti care doresc să profite de avantajele acestuia.