♦ „Este un buget electoral, cu riscuri mari” ♦ „Soluţia este refacerea bugetului. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia.”

Bugetul statului pentru anul 2024 este nerealist, cu venituri supraesti­mate şi cheltuieli subes­ti­mate, similar cu bugetul pentru 2023, când încă din primele două luni s-a văzut că realitatea din teren este departe de proiecţia bugetară, au spus cei trei economişti care au participat joi la dezbaterea pe buget de la emisiunea de business ZF Live.

„Soluţia este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluţie nu văd. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală macro şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia”, a spus Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School, la ZF Live, proiect susţinut de Orange Business.

Mai mulţi actori, inclusiv din mediul privat, au denunţat bugetul pe 2024. Confederaţia patronală Concordia, care face 30% din PIB-ul României a avizat negativ bugetului în Consiliul Economic şi Social (CES), pentru că nu a existat nicio consultare cu mediul privat. De asemenea, joi a emis şi Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, opinia preliminară asupra bugetului de stat şi principala concluzie a fost că bugetul nu este realist, iar deficitul bugetar din 2024 ar putea chiar depăşi deficitul de 6% din PIB din 2023.

Prudenţa ar fi trebuit să fie cuvâ­ntul de ordine pentru bugetul pe 2024, este de părere profesorul universitar Liviu Deceanu, de la facultatea de economie a Universităţii Babeş Bolyai din cluj-Napoca: „Cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanţi, pentru cei care sunt implicaţi în această propunere de buget. Şi, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate. Cred că era nevoie de mai multă prudenţă.”

Bugetul are multe crăpături prin care ar putea să ia apă, sunt de părere toţi cei trei economişti, iar Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi profesor la ASE, remarcă prognoza unui avans al veniturilor cu 19 mld. lei  peste creşterea care vine din expansiunea economică, care, la rândul ei, este supraestimată. Cu alte cuvinte cel puţin, 19 mld. lei sunt mai degrabă dorinţe decât bani pe care se poate baza guvernul.

„Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit şi anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus faţă de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătăţirea colectării.“

 „Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificaţi de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste”, a spus Ionuţ Dumitru.

Cel mai probabil, mai adaugă Ionuţ Dumitru, situaţia va decurge similar cu anul 2023 şi încă din primele luni de execuţie bugetară se va vedea că bugetul scârţâie: „Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari şi cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuţie bugetară. Cred că vor fi necesare corecţii în execuţia bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului”.

Bugetul şi măsurile guvernului ar trebui să fie croite astfel încât să stimuleze mediul de business. În schimb, se întâmplă opusul, remarcă Liviu Deceanu: „În momentul de faţă cred că e cazul de prudenţă şi e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Şi mă gândesc aici şi la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Şi dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad”.

Liviu Deceanu, profesor la facultatea de economie din cadrul Universităţii Babeş Bolyai, Cluj-Napoca

► După părerea mea, cuvântul responsabilitate ar fi trebuit să fie cuvântul cheie pentru guvernanţi, pentru cei care sunt implicaţi în această propunere de buget. Şi, după părerea mea, nu vorbim de o responsabilitate.

► Cred că era nevoie de mai multă prudenţă. Mă frapează faptul că pornim din start cu un deficit de 5% din PIB, în condiţiile în care previziunile pot să nu se împlinească. Anul acesta vorbeam de o creştere economică, iniţial poate de 4% în final şi am avut o creştere economică de 2% deci după părerea mea, este un buget din nou mult prea optimist.

► Cred că era nevoie de mai multă prudenţă. Dar, repet, un an electoral înseamnă un an electoral, cu o euforie care până la urmă sigur se va deconta în 2025.

► Putem vorbi chiar de riscul de ţară perceput al României, de faptul că este poate şi un risc suveran în creştere. Trebuie să vedem şi agenţiile de rating cum vor reacţiona. Mie mi se pare că ceea ce a subliniat anterior dl. Dumitru este esenţial: avem de-a face cu incertitudine în general, în economia internaţională şi atunci când cuvântul cheie este incertitudinea şi treaba asta se întâmplă deja de ani buni, prudenţi ar trebui să fie regula de bază. Or, din păcate, nu avem această prudenţă.

► Noi putem vorbi aici nu numai de deficit, putem vorbi şi de datoria publică, pentru că şi aceasta a crescut. Ne îndatorăm tot mai mult. Sigur, nu suntem în acea zonă portocalie, roşie, de 70, 80, 90% din PIB, ca alte ţări, dar suntem deja la 50%, iar noi ştim că nu e important doar nivelul datoriei, cât şi sustenabilitatea acestuia. Iar atât timp când nu ai un cashflow extraordinar, cât pieţele îţi cer dobânzi tot mai mari pentru a te împrumuta, e clar că nu mergem într-o direcţie bună.

► În momentul de faţă cred că e cazul de prudenţă şi e cazul de a sprijini mai mult mediul privat. Şi mă gândesc aici şi la micii antreprenori, nu doar la companiile mari, mi se pare că se cere, se pretinde tot mai mult antreprenorilor, mediului privat, iar mediul privat este coloană vertebrală a oricărei economii. Şi dacă fragilizăm acest mediu privat, eu cred că premisele pentru a încasa apoi banii scad.

► Peisajul nu este gri, aşa cum a fost în anii 90, dar dincolo de asta este clar că în momentul de faţă deciziile de politică economică, tot ce înseamnă guvernarea nu lucrează pentru antreprenori, nu lucrează pentru companii şi nu lucrează în folosul economiei.

Ionuţ Dumitru, profesor la Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, economistul-şef al Raiffeisen Bank

► La o primă privire, în timpul scurt avut la dispoziţie, cred că este destul de clar că veniturile sunt mult supraestimate. Ne uităm pe partea aceea de care e de fapt recunoscută în mod explicit şi anume 10,5 mld. lei care ar trebui să vină în plus faţă de dinamica bazei macroeconomice din digitalizarea ANAF, la care mai s-au mai adăugat încă 8,5 miliarde din îmbunătăţirea colectării. Deci în total sunt 19 miliarde de lei care nu sunt justificaţi de dinamica bazelor macroeconomice, baze macroeconomice care sa rândul lor sunt destul de optimiste.

► Dacă ne uităm pe partea de cheltuieli, aşa, la o primă evaluare, cheltuielile par la rândul lor subevaluare, în special pe zona de bunuri şi servicii, care are o dinamică descrescătoare ca procent din PIB în anii următori şi nu prea ne dăm seama de unde. De asemenea, dinamica cheltuielilor de personal, mai ales după 2025, în proiecţia pe termen mediu, scad miraculos cheltuielile de personal până spre 7% din PIB şi nu înţelegem care este raţiunea pentru care s-ar întâmpla lucrul ăsta.

► Aş spune că la o primă evaluare, mai degrabă scenariu de bază, cum îl numesc economiştii, ar trebui să fie un deficit bugetar în jur de 6,5% poate chiar mai sus de 6,5% din PIB.

► Aş spune că e posibil ca din primele luni de execuţie bugetară de la an să vedem că ce ne-am programat acum e departe de realitate.

► Nu ştim cum evoluează activitatea economică şi riscurile, fără doar şi poate, sunt foarte mari şi la adresa creşterii economice. Vedem ce se întâmplă la nivel global, vedem aceste zone de război. Vedem o economie europeană foarte slăbită. Sunt semne de îngrijorare care ar trebui să ne îndemne la prudenţă în programarea bugetară.

► Clar e un buget electoral până la urmă, cu riscuri mari şi cred că le vom vedea materializate din primele luni de execuţie bugetară. Cred că vor fi necesare corecţii în execuţia bugetară de anul viitor, pentru că lucrurile nu cred că vor evolua conform planului.

Laurian Lungu, doctor în economie la Cardiff Business School

► Dacă acest buget ar fi făcut probabil luna septembrie a anului a acestui an, mi s-ar fi părut poate pe undeva aproape realist, în sensul de a avea o creştere economică de 3,4% da, o inflaţie poate aş fi pus-o puţin mai mare, dar în ultimul timp a scăzut destul de mult.

► Bugetul este construit pe o imagine perimată a economiei. Practic vedem că avem o încetinire a consumului. Ne uităm că în trimestrul al treilea vânzările cu amănuntul practic a avut o contribuţie negativă la creştere a PIB.

► Deci practic vedem că previziunile pe acest an s-au menţinut la 2% din PIB în jurul doi 2,3% din PIB, dar creşterea economică a acestuia este foarte posibil să fie puţin peste 1. Practic vedem că această imagine macro pe care ar fi trebuit să se construiască bugetul este deja perimată.

► Atunci când creşti nişte taxe, evident că îţi tragi nişte bani din economie şi îţi va afecta creşterea economică în mod evident. Deci creşterea economică nu poate să fie foarte mare, să ai şi taxe mai multe şi toate aceste lucruri să se îndeplinească simultan. Eu cred că aici este o mare problemă în construcţia efectivă a bugetului pe partea de înţelegere cum anumite relaţii macroeconomice influenţează datele bugetului?

► Soluţia este refacerea bugetului, adică efectiv altă soluţie nu văd. Refacerea pe nişte baze care să fie realiste, în concordanţă cu situaţia actuală macro şi cu perspectivele macro de anul viitor. Nu văd altă soluţie, pentru că diferenţele sunt destul de mari între proiecţii şi ce poate să ducă economia.