Ziarul subliniază că aceasta este doar unul dintr-un lung şir de exemple asupra modului în care o supraveghere slabă şi un control financiar relaxat au condus Statele Unite în situaţia de a finanţa teroriştii împotriva cărora luptă.

Plata răscumpărării este documentată în corespondenţa dintre liderul Al-Qaida Osama ben Laden şi Atiyah Abd al-Rahman, considerat "managerul financiar" al reţelei teroriste, documente prezentate de către procurorii federali americani ca probe în procesul lui Abid Naseer.

"Allah ne-a binecuvântat cu o sumă frumoasă de bani luna aceasta", i-a scris al-Rahman lui ben Laden în iunie 2010, adăugând că banii urmau să fie folosiţi pentru achiziţionarea de armament şi alte nevoi operative.

Diplomatul eliberat în schimbul celor cinci milioane de dolari, Abdul Khaliq Farahi, era consul general la Peshawar, în Pakistan, atunci când a fost răpit, în septembrie 2008, în timp ce se ducea cu maşina la serviciu, la doar câteva săptămâni după ce fusese numit în post.

Abid Naseer, un agent pakistanez al reţelei, a fost condamnat luna aceasta pentru susţinerea terorismului şi planificarea unui atac cu bombă într-un centru de cumpărături britanic.

Scrisorile au fost recuperate din computerele şi documentele confiscate de către echipa US Navy SEAL în raidul din mai 2001 în care l-au eliminat pe ben Laden în complexul său din Abbottabad, în Pakistan.

Ele au avut statutul de informaţii clasificate până când au fost introduse ca probe în proces.

Statele Unite refuză să plătească răscumpărări pentru americanii răpiţi de Al-Qaida, talibani sau, mai recent, de către gruparea Statul Islamic (SI), însă au cheltuit miliarde de dolari, în ultimii zece ani, în războaiele din Irak şi Afganistan, fonduri din care unele sume au ajuns pe mâna inamicului, subliniază NYT.