Instanţa supremă judecă, miercuri, ultimul termen din dosarul privatizărilor strategice, în care sunt judecaţi foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, Vadim Benyatov, Stamen Stanchev şi Gabor Kerekes, urmând ca, după audierea inculpaţilor şi după pledoariile avocaţilor şi ale procurorului de caz, să rămână în pronunţare.

Judecătorii au constatat că Gabor Kerekes a transmis instanţei recent un email prin care a anunţat că pleacă în Germania, ataşând scrisori electronice şi copia unui bilet de întoarcere. Astfel, instanţa a pus în discuţie, din oficiu, schimbarea măsurii controlului judiciar cu arestul preventiv şi a rămas în pronunţare în acest caz.

Preşedintele completului de judecată, magistratul Ionuţ Matei, i-a citit avocatului lui Kerekes o declaraţie anterioară în care clientul său a arătat că nu se va sustrage judecării şi că va fi prezent la toate termenele de la instanţă.

Avocatul lui Kerekes a spus că, după ce instanţa a luat faţă de clientul său măsura preventivă, acestuia nu i-a fost comunicată imediat, astfel că nu a avut cunoştinţă de termenii controlului judiciar stabilit, motivarea fiindu-i comunicată la câteva zile mai târziu. Avocatul a arătat că Gabor Kerekes are părinţii în Germania, iar aceştia sunt bolnavi, fiind vorba de o problemă urgentă.

Judecătorul Ionuţ Matei a stabilit ca instanţa să transmită o cerere Ministerului Afacerilor Interne, prin care să sesizeze cu privire la faptul că Gabor Kerekes a plecat din ţară, deşi era sub control judiciar. În sesizarea care va fi transmisă la MAI, instanţa va cere detalii tehnice privind modul în care se face înregistrarea în bazele de date a măsurilor preventive luate în cazul inculpaţilor, precum şi timpul de accesare a acestora de către unităţile de poliţie de frontieră şi de aeroporturi. De asemenea, instanţa va cere MAI să spună cum a fost posibil ca un inculpat cu măsură preventivă impusă să părăsească România, dar şi să nominalizeze potenţialii vinovaţi, în vederea formulării unei sesizări.

Magistratul a stabilit ca, tot din oficiu, să se stabilească măsuri preventive şi în cazul lui Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu.

Procurorii DIICOT au solicitat instanţei ca în cazul celor patru să fie luată măsura arestului la domiciliu.

Fostul ministru al Economiei şi Comerţului Ioan Codruţ Şereş a fost condamnat, în 3 decembrie 2013, de instanţa supremă, la şase ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

În acelaşi dosar, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum şi patru ani şi zece luni pentru iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenţie 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi zece luni de închisoare pentru iniţierea unui grup infracţional transnaţional şi nouă ani şi şase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanţa a comasat pedepsele şi a dispus ca Flore că execute nouă ani şi şase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Tot cinci ani de închisoare a primit şi cetăţeanul turc Mustafa Oral, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

Decizia a fost contestată de inculpaţi şi de procurorii DIICOT la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Procesul "privatizărilor strategice" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetăţean româno-englez, Michal Susak, cetăţean ceh şi Mustafa Oral, cetăţean turc.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Concret, în sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi în acelaşi dosar, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

Fostul ministru Şereş a mai fost condamnat, pe 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul "Hidroelectrica", decizia nefiind definitivă.