Potrivit sursei citate, DNA consideră că nu se justifică introducerea "arestului sever" deoarece modificarea reprezintă doar "un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă".

"Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reţinut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârşite şi de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esenţială faţă de viziunea actuală a Codului de procedură penală", conform comunicatului de presă.

Sursa citată arată că, în condiţiile în care realităţile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiţia juridică.

"Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanţă cu standardele convenţiei în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare. În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor şi procurorilor şi nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabileşte exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare şi a prob a probelor administrate", potrivit DNA.

DNA consideră că, prin aceste modificări, s-ar aduce o atingere semnificativă a capacităţii investigative a structurii din Ministerului Public.

"Există situaţii în care, pentru aflarea adevărului, este esenţial ca audierea suspecţilor să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceştia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfăşurarea unor percheziţii ori a altor activităţi procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziţia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluţionarea cauzelor şi le-ar diminua eficienţa", subliniază procurorii anticorupţie.

O altă propunere de modificare a CPP se referă la reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile. DNA consideră că această măsură nu se justifică.

"Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea), situaţie în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situaţii când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească ţara după expirarea termenului de 180 de zile şi să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă", conform sursei citate.

Iniţial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului, potrivit DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie critică şi introducerea dispoziţii cu privire la încătuşarea inculpaţilor arestaţi.

"Aceste dispoziţii sunt reglementate de legea executării pedepselor şi de regulamentele interne ale locurilor de deţinere şi nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfăşurarea procesului penal, nu condiţiile din locurile de deţinere, modul de executare a pedepselor şi alte asemenea aspecte", conchide DNA.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a depus la începutul anului o propunere legislativă pentru modificarea Codului de Procedură Penală, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă şi se introduce, ca măsură preventivă, "arestul sever".

Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat şi a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern si la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.

Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.

De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, pottrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.

Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativă, prin noul Cod de procedură penală au fost revizuite măsurile preventive în sensul în care, pe de o parte, limitările de circulaţie, în ţară şi localitate, au fost incluse în controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, iar pe de altă parte, a fost introdusă măsura arestului la domiciliu.

Ca urmare a acestor modificări, prin decizia recentă a Curţii Constituţionale, s-a constatat faptul că în măsura în care nu există limitări în timp, controlul judiciar nu corespunde exigenţelor Constituţiei României.

În acest context, potrivit iniţiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăşi 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, deurata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situaţia cauzelor ajunse în faţa instanţei de judecată.

Şerban Nicolae mai menţionează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate, se creează confuzii. Astfel, se foloseşte termenul "arest" ( arestat la domiciliu) şi respectiv sintagma "arestare preventivă" în cazul privării de libertate, prin deţinerea în centre special destinate.

"Diferenţa nu ţine de termenii folosiţi, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite", se precizează în expunerea de motive.

În aceste condiţii, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate- arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: "arestul la domiciliu", respectiv "arestul sever".

Potrivit iniţiatorului, principala diferenţă rezultată din locul de desfăşurare este dată de severitatea măsurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de deţinere a inculpatului într-o unitate specializată cum sunt cele care, în forma anterioară a codului, era utilizate pentru reţinere şi arestare preventivă.

Şerban Nicolae mai menţionează că o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele privitoare la persoana inculpatului.

Potrivit acestuia, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţe care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională.

Senatorul PSD mai spune că propunerea legislativă nu modifică ipotezele măsurii arestării pentru asigurarea bunei administrări a cauzei.

"Reintroducerea sintagmei 'pericol concret' existentă în forma anterioară şi redusă la 'pericol' în forma actuală, evită confuzia între pericolul social al infracţiunii şi pericolul concret pentru ordinea publică", se mai arată în expunerea de motive.

Şerban Nicolae mai spune că în cazul în care inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuţat şi nici supus unor măsuri exagerate, cu ocazia deplasării în spaţiul public.

"Aceleaşi considerente trebuei aplicate şi în cazul aducerii cu mandat emis fără citarea prealabilă a făptuitorului, evitându-se, astfel, comiterea de excese sancţionabile din perspectiva respectării dispoziţiilor constituţionale şi procesual penale sau chiar a normelor europene", mai apreciază iniţiatorul proiectului.

Comisia juridică a Senatului va dezbate acest proiect de lege după sărbătorile de Paşte.