Sezonul de vară din acest an e o pată neagră pentru industria turismului românesc, lipsa turiştilor de pe litoral a venit la pachet cu evidenţierea problemelor din ospitalitatea locală, însă câţi dintre politicieni au ieşit să apere turismul românesc? Câţi au recomandat românilor să îşi facă vacanţa şi în România pe lângă cea din Grecia, Turcia sau Bulgaria? Domnule Cadariu, dumneavostră unde mergeţi în vacanţă?

În timp ce noi nu avem o strategie de promovare şi ne chinuim să ne ţinem proprii turişti în ţară, grecii, turcii şi bulgarii se promovează agresiv pe piaţa locală, cu diverse strategii care reuşesc să atragă turiştii români. Sezonul de vară din acest an a fost, mai ales pentru operatorii de pe litoral, un duş rece, din care e posibil să înveţe ceva sau nu, urmările acestei veri le vom vedea abia vara viitoare.

Ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, a venit anul acesta în România să anunţe eliminarea completă a restricţiilor pentru turiştii români, cât şi rezolvarea problemelor legate de accesul în ţară cu propriile maşini. O astfel de strategie are un mesaj puternic şi nu e prima dată când grecii fac acest lucru, e un fel de tradiţie în cazul lor. Turcii şi bulgarii îşi promovează destinaţiile în România pe diverse canale, iar rezultatele se văd.

În afară de episoadele cu tentă negativă în care domnul Iohannis a mers la schi pe pârtiile  din Munţii Sureanu, domnul preşedinte nu a transmis niciodată un semnal puternic de a încuraja românii să îşi facă vacanţele în ţară. Cu atât mai puţin, autorităţile din România nu au avut vizite în afara ţării pentru a atrage turiştii străini.

În primele şase luni, românii au cheltuit pe vacanţele în afara ţării circa 3 miliarde euro, iar până la sfârşitul acestui an suma totală ar putea ajunge la 6 miliarde euro. Cum ar arăta dacă doar jumătate din aceşti bani ar rămâne în ţară, la pensiuni, meşteşugari, mici magazine, castele, peşteri sau puncte gastronomice? Turismul şi agricultura au puterea de a ajuta considerabil la dezvoltarea turismului, dar şi a zonelor rurale prin crearea unor comunităţi înghetate care ar lucra împreună pentru a le fi tuturor bine.

Dezbaterile din spaţiul public compară România cu alte ţări, însă abordarea e una greşită având în vedere specificul fiecărei destinaţii. România este foarte asemănătoare cu Bulgaria la capitolul tipuri de turism şi petrecerea timpului liber. Mulţi se întrec în dezbateri pe reţelele de socializare de cât de proaste sunt serviciile în România şi cum nu este nimic de văzut/vizitat în România, dar cât de bune sunt cele din Bulgaria. Românii au tendinţa de a idealiza ceea ce se întâmplă în afară, în timp ce străinii care ajung la noi rămân de multe ori surprinşi în mod plăcut. Străinii o zic în repetate rânduri că românii sunt prea critici cu ei şi cum e România. România are, iar turismul ar putea fi asul din mânecă, dar este nevoie de promovare. 

Ospitalitatea românescă e pentru toate buzunarele şi are o paletă largă de tipuri de turism, unele dintre ele fiind descoperite abia în pandemie. Mare, munte, Deltă, sate tradiţionale, degustări de vinuri şi bucate tradiţionale, vizite la castele, peşteri şi saline, city-break-uri şi multe altele. România are, dar trebuie să afle şi alţii. Câţi politicieni recomandă vacanţele în România?

Pentru deplasarea şi promovarea ţării în alte pieţe, ar fi implicate costuri, pentru transmiterea unui mesaj cetăţenilor, costul e zero. De ce nu ies preşedintele, premierul, miniştrii, politicienii  să recomande ca pe lângă vacanţa din Grecia, Turcia, sau Bulgaria, românii să îşi petreacă şi câteva zile în România, în Maramureş, litoral sau Transilvania? Abia acela ar fi un pas în faţă pentru turismul românesc.

Pentru sectorul turistic local, anul 2022 a adus legea mult aşteptată de către toţi operatorii şi anume – cadrul legislativ pentru înfiinţarea OMD-urilor, adică Organizaţiile de Management al Destinaţiilor, care ar trebui să funcţioneze pe baza unui parteneriat real public – privat pentru dezvoltarea şi promovarea destinaţiilor din ţară. După mai bine de un deceniu de aşteptare, OMD-urile au un cadru legal făcut pe genunchi, pe hârtie fiind ineficiente. Însă, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului nu a ratat ocazia de a se mândri cu acest lucru.

Turismul românesc nu are nevoie de “merge şi aşa”, pe această regulă a tot mers şi vedem cum nu doar că nu atrage turişti străini, dar îşi pierde din proprii turişti.

Boala cea mai grea a turismului românesc este lipsa unei strategii de promovare a destinaţiilor din România. Pe de o parte, autorităţile fie au arătat zero interes pentru turism, fie s-au perindat pe la ministerul în subordinea căruia se afla turismul fără a avea o idee despre ce înseamnă o strategie de promovare. Pe de altă parte, turismul românesc este unul dintre cele mai divizate sectoare în special pe partea de reprezentare, unitatea nu e punctul forte al industriei turistice. La nivelul industriei, există poate zeci de asociaţii reprezentantive şi de cele mai multe ori nu reuşesc să se înţeleagă pe diverse teme, ceea ce face o imagine proastă mai ales în faţa autorităţilor. Dacă operatorii din turism nu se înţeleg între ei, având aceleaşi scopuri, cum ar putea colabora astfel cu autorităţile?

În sezonul din această vară, au fost scoase în faţă diversele probleme ale turismului românesc, în special, cel de pe litoral, iar vina a fost aruncată de la autorităţi la operatori şi invers. În afară de acuze, nu au existat soluţii.

Pandemia a fost doar o situaţie de conjuctură care a dus în sus cererea pentru litoral, dar acum, oamenii având libertatea de a ieşi iar din ţară, se văd foarte bine preferinţele turiştilor români.

Turismul românesc se bazează în proporţie de 75% pe turiştii români, lipsa unei strategii de promovare nu doar că afectează incomingul, dar contribuie şi la “alungarea” turiştilor români, care îşi fac vacanţele în afara ţării, de multe ori motivele invocate fiind preţurile prea mari din România şi serviciile de o slabă calitate. Dar cât de obiectiv sunt analizate lucrurile?