♦ Guvernul a anunţat că pregăteşte o serie de măsuri care să grăbească procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, atât pentru Bucureşti, cât şi la nivel naţional ♦ În zonele afectate de cutremur vor fi montate trei staţii seismice şi staţii GPS ♦ Un grup interinstituţional se va înfiinţa de joi pentru a ocupa de prevenire şi de pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă.

Două cutremure cu magnitudinea de 5,2 grade şi 5,7 grade pe scara Richter au avut loc luni şi marţi în zona seismică Gorj. Cutremurele ce au avut loc în România vin cu un val de panică în rândul populaţiei, având în vedere că un cutremur puternic a lovit Turcia şi Siria la începutul lunii februarie, cutremur care a ajuns la 40.000 de victime.

Cutremurul de marţi din Oltenia a avut efecte în 22 de localităţi din cinci judeţe, afirmă Raed Arafat, şeful DSU. „În urma cutremurului de marţi am avut efecte în 22 de localităţi din cinci judeţe. Efectele nu au pus viaţa în pericol. Au fost doar două persoane cu leziuni minore. Clădirile care au suferit fisuri sunt evaluate de experţi. Până acum nu avem nicio clădire de care să ni se spună că nu se poate locui”, a spus Raed Arafat la începutul şedinţei de guvern, conform Mediafax.  

Potrivit directorului Institutului Naţional pentru Fizica Pămân­tului, Constantin Ionescu, cutremurul din Oltenia a avut 160 de replici. Anterior, specialiştii INFP au spus că Oltenia nu devine o nouă zonă Vrancea. Ei au recunoscut că datele existente nu indicau posibilitatea producerii unui cutremur cu magni­tudinea peste 5,5 grade. Specialiştii analizează cea mare activitate seismică din regiune din ultimele 200 de ani şi au anunţat că harta cutremurelor va fi actualizată în zonă în funcţie de rezultatele cercetătorilor.

În acest context, guvernul a anunţat că pregăteşte o serie de măsuri care vizează consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat.

În perioada următoare, în zonele afectate de cutremur vor fi montate trei staţii seismice şi staţii GPS. De asemenea, este puţin probabil ca în zonă să apară alte cutremure mari în următoarele ore şi zile deoarece energia a fost eliberată, au precizat experţii INFP, citaţi de Mediafax.

De altfel, în cadrul şedinţei de guvern de ieri, premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului dezvoltării, Attila Cseke, să vină cu o serie de măsuri care să grăbească procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, atât pentru Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

„Acest program de investiţii din bugetul de stat are câteva noutăţi importante: în primul rând, statul acordă o finanţare nerambursabilă tuturor proprietarilor, indiferent de forma de proprietate, pentru că principalul nostru mesaj şi obiectiv este acela de a salva şi de a ocroti viaţa persoanelor. În al doilea rând, am introdus în finanţare, în acest program, pe lângă blocurile de locuinţe şi clădirile publice şi avem aici infrastructura critică a statului. În al treilea rând, este vorba de introducerea la finanţare şi a clădirilor expertizate cu risc seismic 2, în condiţiile în care până acum erau doar cele din de risc seismic 1”, a spus Cseke.

Legat de finanţarea din PNRR a lucrărilor de consolidare, Cseke a afirmat că există o finanţare disponibilă de 550 de milioane de euro, din care contractat la zi 441 de milioane euro. Practic, sunt 168 de contracte încheiate pentru consolidarea a 238 de clădiri în întreaga zonă expusă riscului seismic din România.

„În ceea ce priveşte programul pe bugetul de stat, este în derulare ca apel de proiecte şi se va închide în 20 februarie. Avem în platformă 290 de solicitări de consolidări de clădiri publice respectiv blocuri de locuinţe. La 1 martie cel târziu ordinul de Ministru va fi aprobat pentru introducerea solicitărilor în acest program”, a adăugat ministrul.

Prin Compania Naţională de Investiţii sunt 57 de lucrări în curs de execuţie, care valorează 3 miliarde de lei.

De altfel, un grup interinstituţional se va înfiinţa de joi, coordonat de premier, din care vor face parte mai multe ministere, printre care Ministerul Dezvoltării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor şi al Culturii, dar şi Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Oraşelor, a municipiilor, a comunelor şi Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Universitatea Tehnică de Construcţii. Grupul se va ocupa de prevenire şi de pregătire şi răspuns în situaţii de urgenţă.